Wild Wild West – orasele fantoma

Vestul era, atunci, echivalentul in pamant si aur al libertatii. In schimbul unei mici taxe, guvernul acorda oamenilor titluri de proprietate pentru 320 de acri de pamant, singura conditie pentru a ramane in posesia terenului fiind ca proprietarii sa-l cultive. Lucru deloc usor: cai salbatici, vite greu de stapanit, focuri in prerie, viscole cumplite iarna, calduri insuportabile vara, indieni agre­sivi, paduchi, serpi veninosi si singuratatea vastei campii – pionierii Vestului se confruntau cu toate.

Printre personajele epocii ale caror ispravi au inspirat legende si balade se numara si femei (care calareau, trageau cu pistolul, jefu­iau si beau cu nimic mai prejos decat barbatii). Nume ca Annie Oakley, Belle Starr, Calamity Jane sau Cattle Kate au intrat definitiv in legendele Vestului. Cand Razboiul Civil a luat sfarsit, in 1865, si calea ferata transcontinentala a fost terminata, in 1869, nimic nu a mai stat in calea aventurierilor.

Goana dupa aur a atins apogeul.
Bineinteles, aurul nu era singurul minereu exploatat; in statele vestice s-au gasit argint, cupru, borax, chiar si uraniu, iar industria avea nevoie de fiecare dintre acestea. Stirea ca sunt bani de castigat s-a raspandit repede; la fel de repede au aparut orase ca Gold Springs, Gold Point, Leadville sau Chloride. Cand conditiile de viata au devenit prea aspre, cand minereul s-a terminat sau bursa s-a prabusit din pricina speculantilor (ca de exemplu in Vinerea Neagra, 24 septembrie 1869), orasele au fost abandonate la fel de repede cum au si aparut.

Mark Twain scria: „Cand zacamintele s-au epuizat, orasele au decazut si au disparut cu totul in cativa ani.“ Orase intregi au disparut complet de pe fata Pamantului si nu mai exista aproape nici o dovada a faptului ca ar fi existat vreodata. Unele asezari s-au pas­trat, insa, aproape intacte, in statele cu clima uscata si fierbinte ca Arizona, California sau New Mexico. In Valea Mortii, de exemplu, cele aproape 30 de orase-fantoma s-au conservat mai bine decat altele datorita efectului climei secetoase si urmare a protectiei oferite de faptul ca zona este parc national protejat.

Traseele Vestului Salbatic sunt frecvent strabatute de turisti, iar unele drumuri laturalnice conduc spre locuri legendare: la mormantul lui Billy the Kid, ucis de Pat Garret in 1881, sau la celebrul Tombstone. Cand vine vorba despre mostenirea istorica si culturala, europenii au un anume grad de aroganta, mai ales atunci cand aceasta mostenire este comparata cu a unei natiuni atat de tinere precum cea americana.

Vestul Salbatic atesta faptul ca America are o mostenire culturala unica, a carei principala dimensiune este cautarea, fara zabava si cu orice risc, a libertatii. Miscari literare si artistice au valorificat si valorifica inca aceasta exceptionala mostenire. E treaba altora sa judece daca si miscarile politice majore americane tin sau nu seama de ea. Oricum, in orasele-fantoma ale Vestului american, spiritul cu adevarat liber este inca viu si se releva oricui este dispus sa-l cunoasca si sa ia aminte.

Foto: Berthold Steinhilber/ Bilderberg/TCS
Traducere si adaptare: Miruna Vasilescu

Calatorii care se incapataneaza sa caute marturii ale Vestului Salbatic asa cum era el odinioara, la vremea goanei dupa aur, a serifilor justitiari si a banditilor fiorosi, isi pot implini visul. Imprastiate prin Nevada, California, Utah si Colorado, in numeroase asezari din secolul al XIX-lea nimic nu pare sa se fi schimbat din ziua in care au fost parasite. Vechile saloane in care pistolarii dadeau pe gat pahare cu whisky sunt inca in picioare, desi pe strazi mai umbla, in sus si in jos, doar ciulinii rostogoliti de vant.

Nume ca Death Valley, Tombstone, Pat Garret si Billy the Kid amintesc de vremea in care s-au scris legendele Vestului american. Aceste orase au luat fiinta la sfarsitul secolului al XIX-lea si s-au dezvoltat in ritmul fulminant al cresterii febrei aurului. Orase miniere ca Gold Springs, Steins, Gold Point sau Bodie au fost infiintate de cautatorii de aur: curajosi, nebuni, frenetici. Se intampla des ca orase intregi sa rasara ca peste noapte din nisipul desertului, pentru ca mai apoi, cand aurul din zona se termina, sa fie parasite in mare graba.

Febra aurului in California a inceput in 1849, desi miscarea de pionierat incepuse inca din 1803, cand presedintele Thomas Jefferson a trimis Congresului un mesaj secret prin care a cerut initierea unei expeditii in zona cuprinsa intre fluviul Mississippi si coasta Pacificului. Mesajul lui Jefferson era secret, pentru ca teritoriul in chestiune se afla, la vremea aceea, in posesia Frantei, iar o asemenea expeditie ar fi dus la ceva mai mult decat un simplu incident diplomatic.

In luna iulie a aceluiasi an 1803, Napoleon a oferit SUA intregul teritoriu Louisiana, in schimbul a 15 milioane $. SUA au acceptat imediat targul, iar teritoriul Americii a crescut cu aproxi­mativ un milion de mile patrate, de la Mississippi la Muntii Stancosi si de la Golful Mexicului la granita cu Canada. In urma acestei tranzactii, a inceput miscarea de pionierat a goanei dupa aur. Ordinul lui Jefferson pentru prima expeditie era „sa se exploreze fluviul Missouri si principalele sale brate, deoarece acesta, prin cursul sau si prin legatura cu Oceanul Pacific, ar putea oferi calea cea mai practica de comunicare acvatica de-a lungul continentului, in scopuri comerciale.”

In 1848, Mexicul a capitulat in fata SUA si a cedat acestora teritoriile aflate la nord de granita sa actuala. Astfel, SUA au dobandit drepturi asupra tuturor pamanturilor situate la apus de Muntii Stancosi pana la coasta Pacificului, la nord pana la paralela 490 si la sud pana la Rio Grande. De-acum, zecile de mii de pionieri ai Vestului puteau porni catre Pacific pentru a dobandi pamant si bogatie.

Intreaga zona situata la vest de Mississippi era considerata teritoriu de frontiera – acolo mergeau doar cei care nu mai aveau nimic de pierdut. Sansa exista pentru oricine avea curajul sa profite de ea. Unii au devenit milionari peste noapte, altii si-au incercat norocul si au dat gres. Multi au murit. Spiritul de aventura al acelei perioade a fost generat de fuga de orasele puternic industrializate, de nevoia irepresibila a oamenilor de spatii deschise, de libertate.