La 30 martie 1867, secretarul de stat american William H. Seward si baronul Edouard Stoeckl, ambasadorul Rusiei in Statele Unite, au semnat o intelegere – cunoscuta mai apoi ca Seward’s Folly sau Seward’s Icebox (Congelatorul lui Seward) – prin care America achizitiona de la Imperiul Tarist provincia Alaska, pentru suma de 7,2 milioane de dolari. Ziua urmatoare, treisprezece oficiali americani porneau catre proaspat dobanditul teritoriu, extrem de aspru si neprimitor, brazdat de munti cu paduri de conifere si acoperit mai mereu de zapada si gheata, multa gheata.
Doi ani mai tarziu, in urma primului recensamant efectuat in acel loc uitat de Dumnezeu, cei treisprezece oficiali au descoperit ca Alaska avea o populatie de 32.000 de locuitori, dintre care doar 430 erau albi. Nu este greu de imaginat de ce bastinasii – eschimosi, piei-rosii si aleuti – au avut probleme cu acceptarea noilor autoritati, motiv pentru care, vreme de 20 de ani, Statele Unite au fost nevoite sa trimita noi si noi trupe ale armatei federale pentru a-si impune acolo infrastructura teritoriala si administrativa. Putini americani si-au dorit sa ajunga primari, judecatori, preoti sau serifi in tinutul zapezilor; poate de aceea, intre 1879 si 1884, Alaska a fost guvernata de armata.
La inceputul secolului XX insa, populatia alba o egalase deja in numar pe cea bastinasa. Cum se explica acest miracol? In iulie 1897, nava Portland andoca in Seattle, iar pasagerii – mineri din Alaska – coborau cocosati sub povara a sute de saci in care se afla aur. Prin intermediul presei si al telegrafului, vestea s-a raspandit ca painea calda: aparuse un nou El Dorado. In numai o luna, peste 10.000 de americani din Seattle au plecat in Alaska. Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, alti 20.000 de aventurieri din toata America porneau in noua Goana dupa Aur.
Pe la 1916, Alaska avea o populatie de 60.000 de suflete. James Wickerman, administrator al provinciei, a incercat in acel an sa determine Congresul american sa proclame Alaska drept stat al Americii. Dezinteresul aproape total al populatiei bastinase fata de acest demers, alaturi de anumite considerente economice, a facut insa ca noul statut al Alaskai sa fie adoptat in Congres abia peste 42 de ani.
Pe 3 ianuarie 1959, presedintele Eisenhower semna declaratia oficiala prin care Alaska devenea a 49 steluta de pe drapelul american. In anul 2000, in Alaska a avut loc ultimul recensamant oficial. Dintr-o populatie de 626.000 de suflete, 110.000 au declarat ca sunt pescari, 100.000 – taietori de lemne, iar 50.000 – eschimosi.
Foto: Corel Stock Photo Library