Piratii din Caraibe in vacanta
GUADELUPA
Botezata astfel de catre
Columb in onoarea sfintei Notre Dame de
Guadelupe d’Estremadura (careia navigatorul i-a atribuit salvarea
corabiei sale in timpul unei furtuni), insula – care isi are
capitala la Point-à-Pitre – este un teritoriu francez de peste
mari, marginit la vest de Marea Caraibelor si la est de Oceanul
Atlantic. Natura ofera o varietate de
peisaje, toate obligatoriu de explorat, de la
plaje luxuriante si lagune, la paduri
tropicale si canioane.
Amestecul cultural, cu influente coloniale ale
vechii Frante, local-caraibiene dar si africane, se rasfrange nu
doar in spiritualitatea creola, ci si in
senzationala gastronomie locala, bazata pe fructe si
peste. Nu poti rata bananele flambate, langustele cu sos de
usturoi, supa z’habitant sau ti-punch-ul, bautura nationala – un
cocktail pe baza de rom. Evident, unul dintre obiectivele turistice
traditionale este Muzeul Romului, de langa Sainte Rose.
MARTINICA
Tara a
carnavalului permanent, „Insula Florilor” este un
melting pot de civilizatii si rase, fapt ce se reflecta si in
calendarul – extrem de colorat – al evenimentelor de peste an.
Astfel, in iulie se tine Festivalul Bananei, dar si Sarbatoarea
Macouba (rituri africane pe ritmuri caraibiene), iar in august –
Festivalul Marii, Sarbatoarea
Pestelui si Pescuitului, dar si procesiunile
de Sfanta Maria.
Foarte populare sunt
yachting-ul si alte sporturi nautice. Pietele sunt
pline de pitoresc, tarabele fiind incarcate cu fructe, legume,
condimente si, evident, peste. Ca si in Guadelupa, se bea ti-punch
(rom alb, sirop din trestie de zahar, plus o feliuta de lamaie) si
se mananca fructe de mare, dar si faimosul Colombo de porc (pentru
care secretul este marinarea carnii intr-o „supa” de
condimente).
SANTA
LUCÌA
Insulita are forma unui mango (sau a unui
avocado?), insa detine toate „fructele” Paradisului: plaje la
Atlantic si la Marea Caraibelor, doua varfuri muntoase gemene
(Pitonii, aprox. 700 de metri), orhidee salbatice gigantice,
pasari rare (papagalul de Santa Lucìa) si, nu
in ultimul rand, livezi de banani, mango, papaya si cocotieri.
Diversitatea nu se opreste aici. Pe langa mostenirea franceza,
cultura creola se resimte si de influentele coloniale britanice,
engleza fiind limba oficiala, alaturi de dialectul patois
(francofon).
Santa Lucìa mai este cunoscuta si ca
„Insula lunii de miere”, multe cupluri alegand chiar sa-si
faca nunta aici. Bucataria creola este intersectata de
felurile englezesti, de la traditionala placinta de rinichi la fish
& chips. In august, Sarbatoarea Targovetilor si Festivalul
Rozelor aduc insulei un plus de exuberanta antileza.
CURAÇAO
Capitala Antilelor olandeze a dat numele unui
faimos lichior din portocale amare (cunoscut, la noi, in varianta
albastruie, desi el mai exista in alte patru culori) si este
renumita gratie carnavalului sau, pentru care tumba inseamna
acelasi lucru ca si samba pentru
manifestarea similara de la Rio. Paradis al
scufundatorilor,
insula are hoteluri spectaculoase, cu camere ai caror pereti
transparenti iti permit sa admiri acvarii cu pesti tropicali si cu
piscine in care poti inota alaturi de delfini.
Oraselul de resedinta, Willemstad, este
un Amsterdam in miniatura si a fost declarat
de UNESCO parte a patrimoniului cultural mondial. Situata la
intersectia mai multor bucatarii savuroase, gastronomia e atat de
diversificata, incat, la aceeasi masa, iti poti delecta simturile
cu aperitive indoneziene, feijoada braziliana, fripturi texane,
fructe de mare à la creole si inghetata olandeza.
ARUBA
„Bon Bini!” sau „Welcome!” intr-o alta posesiune
olandeza, care a fost stapanita initial de indienii caraibieni, iar
apoi de spanioli. In timpul razboaielor
napoleoniene, englezii au preluat si ei
controlul asupra sa, returnand-o insa Olandei in 1816. Intre timp,
nu putini sclavi africani au fost adusi ca mana de lucru pe insula
faimosului copac divi-divi, cu coroana mereu inclinata la 45
grade din cauza vanturilor.
Limba neoficiala este papiamento, o combinatie
intre olandeza, spaniola si arawak (limba nativilor indieni).
Cazinourile si posibilitatea de a incheia
casatorii rapide intr-un cadru exotic atrag turistii deopotriva cu
plajele binecuvantate de soare si de apa de culoare albastru-neon
(ideala pentru
snorkeling sau scuba diving). Reciful mai
poate fi explorat cu un minisubmarin, Atalantis VI.
De vizitat si fabrica in care frunzele de aloe
sunt transformate in
produse cosmetice. Alaturi de fructele de
mare, homarul constituie o deosebita atractie a bucatariei locale,
bine reprezentata la Madame Janette (local botezat dupa numele
celei mai iuti specii de ardei din lume).
BONAIRE
Aceasta insula din sudul Caraibelor, foarte
aproape de coasta Venezuelei, este renumita pentru proiectele sale
ecologice. Astfel, ea are unele dintre cele mai
frumoase si curate litoraluri din zona, fapt ce o recomanda pentru
toata gama de sporturi acvatice, de la scufundari la wind
surfing.
In plus, in zona impadurita se poate practica mountain biking, iar
in laguna de mangrove amatorii de caiac gasesc un decor ideal.
Situata un pic deasupra Ecuatorului, Bonaire propune o temperatura
medie de 25 de grade Celsius, iar plajele sale sunt deschise tot
timpul anului. O distractie speciala o constituie picnicul pe
insula parasita Klein Bonaire, la numai cinci minute de mers cu un
water taxi. Pescarii gasesc aici specii ca dorada sau tonul, ale
caror exemplare ating dimensiuni apreciabile.
In dupa-amiezile calduroase, la cofetaria Prisca’s din Rincon se
poate savura cea mai buna inghetata de casa din toate Antilele
Olandeze, aromele folosite fiind mango, cocos, ananas, banana sau
rom. Restaurantele au profiluri variate, de la libanez la
argentinian si de la surinamez la elvetian sau chinezesc. O
caracteristica generala este aceea ca
multe feluri vin insotite de o specialitate
locala, sosul pika siboyo (din ceapa marinata in otet cu ardei
iute).
VERACRUZ
Perla Golfului Mexic pastreaza inca farmecul
inceptutului de secol XX, desi, in ultimele decenii, au aparut si
aici
hoteluri ultramoderne, cu arhitectura
futurista. Vecinatatile sunt si ele, in sine, tentante. In
apropiere, se gasesc ruine olmece, iar Jalapa este considerat
„Orasul Florilor”. Totusi, fascinant ramane portul. Ambianta de
aici aminteste, prin muzica si mancare, de Brazilia sau
Trinidad.
La Veracruz a fost, de pilda, inventata celebra
La Bamba. Cat despre bucatarie, sa nu uitam ca aici a inceput
folosirea vaniliei ca rafinament gastronomic. Un
condiment specific zonei este acuyo sau hoja
santa. Rosiile si avocado sunt privilegiate in meniuri, la fel ca
si un fel de milk-shake numit helado. Din Caraibe, spaniolii au
importat plante precum ananasul sau trestia de zahar si, o data cu
ele, o intreaga cultura afro-cubaneza. Portughezii au introdus, la
randul lor, arahidele, garnitura obligatorie a carnii sau a
pestelui, in special in compozitia sosurilor. Cu un singur cuvant,
aceasta sofisticata bucatarie se numeste jarocho.
ACAPULCO
Cea mai renumita statiune mexicana la Pacific a
inspirat melodii si filme celebre, ceea ce a ajutat-o sa-si mentina
statutul de principala destinatie turistica a tarii. Avangarda a
luxului, este o
statiune vanata de vedete. Desi interzise prin
lege, topless si nudismul sunt practicate nestingherit pe plajele
private ale marilor hoteluri.
Trabucurile cubaneze originale se gasesc in
magazinele specializate si constituie un cadou nu lipsit de
semnificatie pentru barbatii care decid sa se insoare aici. Pe
langa golf si tenis, la Acapulco se poate practica hipismul, dar si
bungee jumping-ul sau aproape orice alt
sport extrem. In linii mari, se poate face
orice lucru care poate stimula adrenalina turistilor ce vor sa-si
cheltuiasca aici nu doar banii, ci si energia.
In restaurante, meniurile sunt, in general, cele
internationale, dar nu lipsesc specialitati traditionale ca
guacamole, ori preparate din peste si fructe de mare. Daca e,
totusi, sa cautam ceva cu autentic
parfum local, aceasta ar fi bucataria Yucatàn,
considerata prima de tip „fusion” din istorie, ea imbinand
influentele
mayase cu cele hispanice si pe cele
frantuzesti cu cele caraibiene. Ingredient hot: ardeiul iute
habanero.
CITESTE SI: