Portretul orasului la tinerete
Intre catedrala Sf. Patrick si The Spike
Despre Dublin se spune ca nu poate fi cunoscut pe-ndelete decat in urma unei prelungi plimbari pe jos, din monument in pub si invers. Nu putini sunt cei care adauga faptul ca deambularea, ca sa fie pe deplin rodnica, ar trebui insotita de cartile lui James Joyce: in primul rand Ulysses, care, pe cele 800 de pagini ale sale, descrie voiajul, calchiat dupa structura Odiseei, al lui Leopold Bloom, prin toate cotloanele Dublinului.
O calatorie de o zi, dar durabila cat o eternitate, o calatorie printr-un singur oras, vast insa cat o lume. O lume pe care Joyce (care a scris Ulysses la Trieste, in Italia, cu harta orasului sau natal pe genunchi) ar recunoaste-o azi anevoie. Nu e vorba de centrul istoric, nemiscat in coordonatele sale majore, de Trinity College, de strada O?Connell sau de monumentele de arhitectura georgiene St. Stephen?s Green, Merrion Square, Ely Place, Fitzwilliam Square, nici de braseria St. James?s Gate, unde, incepand cu anul 1759, se fabrica renumita bere Guinness.
Nici de Dublin Castle, nici de simbolul orasului, catedrala Sfantului Patrick, cea mai mare din Irlanda si datand din secolul al XIII-lea, nici de Christ Church Cathedral (care mai pastreaza elemente arhitectonice din secolul al XI-lea).
Este vorba de acel Dublin care s-a dezvoltat incredibil in ultimii 15-20 de ani gratie unei febrile evolutii economice. Faptul a fost facut posibil prin crearea unui magnetic ?pol de competenta? generat de instalarea si dezvoltarea in spatiul urban a numeroase intreprinderi multinationale de Hi Tech si de ameliorarea atenta si responsabila a infrastructurilor, datorita ajutoarelor care au insotit intrarea Irlandei in Uniunea Europeana.
Dublinul lui Joyce, plin de farmec provincial, jovial prafuit, stropit cu bere si leganat de cantece populare si de dansuri ropotitoare, ardent devotat conservatorismului, a intrat astazi intr-o frenezie imobiliara si urbanistica fara precedent. Ca si opera lui Joyce, la care, iata, nu incetam sa ne referim, Dublinul nu este o ?o creatie creata?, o frumoasa adormita, ci ?o creatie creatoare?, care se naste din ea insasi, produce neincetat sensuri si elaboreaza permanent noi paliere de intelegere.
Intre flesa catedralei Sf. Patrick si Sageata Mileniului (The Spire sau The Spike, cum ii zic oamenii din Dublin, inaltata in anul 2000), cea mai inalta sculptura din lume, se intinde o funie imaginara pe care va invitam sa deveniti inspirati funambuli, deasupra unuia dintre cele mai incitante si tulburatoare orase din Europa.