Carnavalul de la Nisa

Mai vin fanfare, orchestre si grupuri muzicale din cam toata lumea, reprezentand Statele Unite, Japonia, mai multe tari africane, Germania, Elvetia, Belgia, Spania, Italia, Romania, Danemarca si Olanda.Editia din 2007 a avut loc in perioada 16 februarie – 4 martie si s-a numit Roi de la Trés Grande Mêlée. A fost o mare sarbatoare a muzicii dar si a luminii, dispozitivele calificandu-se drept cele mai impozante folosite vreodata pentru un asemenea scop.

Pe intreaga durata a carnavalului, Piata Massena s-a transformat intr-un veritabil platou hollywoodian, decorul feeric fiind reprezentat de o suita de panouri luminate abundent, in lungime totala de 500 de metri si cu o inaltime de 9-15 metri. S-au folosit 150.000 de becuri, toate pictate de mana si sustinute de o retea de cabluri cu dimensiunea cumulata de 100 de kilometri. Patrick Galdeano a ima­gi­nat cele peste 100 de panouri care, in total, aveau o suprafata desfasurata de 120.000 de metri patrati. Succesul a fost pe masura: la aceasta editie au asistat 1.200.000 de oameni.

• Aşezările de la capătul lumii
• TOP 10 locuri cu reputatie paranormala

Foto: Adrian Iliescu

FACTS

Info util

www.nicecarnaval.com; www.nicetourisme.com Nice Convention and Visitors Bureau General/tourist information Tel.: = 08.92.707.407 Department of Communication Press attaché: Isabelle Billey-Ouere Tel.: = 04.92.144.615 e-mail: [email protected] Preturi bilete: 10 euro/zi – intrarea generala; 25 euro/zi – loc la tribuna; permis pentru 2 zile – 15 euro intrarea generala, 30 euro loc la tribuna Numar spectatori: 1.200.000

Program standard: Parada Florilor, Parada Luminii, Parada Carnavalului, Parada cu Torte, Marea Parada a Carnavalului de Mardi-Gras Trupe invitate din Brazilia, Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Italia, Rusia, India Tema editiei 2007: Roi de la Très Grande Mêlée Care alegorice principale: Employeur (autor: Jeremy Banks), Don Villepin et Sarko Panca (autor: Eusebi), Bonne Education (autor: Gianni Chiostri) Tema editiei 2008 (editia 124): Roi de Ratapignatas, Raminagrobis et autres ramassis des Rats masqués Perioada de desfasurare a editiei 2008: 16 februarie – 2 martie

Alte atractii turistice: 19 muzee si galerii de arta (intre care Muzeul Matisse si Muzeul Chagall), 32 de monumente istorice, 300 de hec­ta­re parcuri si gradini, 150 de fantani ornamentale si lacuri amenajate, piata de legume proaspete si fructe de mare & targul de antichitati Itinerarii turistice: Nisa veche & colina castelului, Promenade des Anglais & Hotel Negresco, „Rusii din Nisa“ & Catedrala Ortodoxa Alte evenimente 2007: Regata din Golful Ingerilor (aprilie), Fêtes de Mai (weekend-uri la Amfiteatrul din Cimiez, mai), Festivalul de Muzica Sacra si Targul de Carte (iunie), Festivalul International de Jazz (iulie), La Castellada (ascensiuni pe colina castelului, august)

Nisa a devenit o destinatie turistica de top, fiind laudata, cu un secol si jumatate in urma, de o multime de turisti englezi, care incercau sa se refugieze aici in sezonul rece, alungati de cruntele ierni insulare. Cum acestia aveau tabietul unor lungi plimbari pe faleza, artera lor favorita a fost denumita Promenade des Anglais, bulevard considerat superior inclusiv Croisettei de la Cannes. Pe el se desfasoara si unul dintre cele mai vechi carnavaluri din lume, prima editie avand loc in 1294.

Era pe vremea unui suveran care accepta acel „joie de vivre“ popular, contele Carol al II-lea, stapanitorul regiunii provensale. De la epoca la epoca, spectacolul a luat chipuri diferite: bal mascat in Evul Mediu, petrecere venetiana in Epoca Luminilor. In 1830, in onoarea suveranilor, se face o prima defilare stradala – cu calesti impodobite cu flori – pe Corso Saleya. Intr-o forma destul de asemanatoare cu cea actuala se deruleaza incepand din 1873, an in care a luat fiinta un comitet de orga­ni­zare a carnavalului, compus din nota­bilitati si comercianti bogati.

In 1892, sunt introduse ploile de confetti, iar din anul imediat urmator ince­pe sa fie aleasa regina carnavalu­lui. Astazi, bataile cu flori – ce sim­bo­lizea­za luptele in care au fost angre­nati, in decursul istoriei, locuitorii zonei – sunt serios concurate in popu­la­ritate de defilarile carelor alegorice si ale enormelor figurine caricaturale, personajele grotesti avand rolul de a evoca plastic momente memorabile din viata comunitatii locale, dar si ale scenei politice internationale.

Stilul in care sunt realizati monstrii amuzanti a fost impus, la sfarsitul secolului al XIX-lea, de Gustave-Adolphe Mossa. Azi, principalul artizan este Alex Mignone, elevul lui Alexandre Sidro, cel care a configurat cadrele moderne ale acestei arte stravechi, ce pune accent pe figurile mitologiei populare (intre care Salbaticul – stihie a ener­giei originare si animalele antropo­mor­fizate – ca personaje in riturile fecunditatii).

Carnavalul, cel mai important din Europa si sursa de inspiratie pentru feeriile stradale din Rio, New Orleans sau Viareggio, se tine la finalul lunii februarie, fiind o sarbatoare hibernala derivata din Mardi Gras. Glamour-ul sau este ga­ran­tat de prezenta mem­brilor majori­tatii familiilor princiare europe­ne, care-si petrec aici, in mod traditional, sezonul de iarna. De altfel, ducii de Anjou si, apoi, cei de Savoia au onorat cu prezenta lor carnavalul inca din primele sale secole de existenta, XIV-XV, deloc deranjati de aceasta perioada pe parcursul careia erau suspendate reglementarile juridice de baza si erau permise toate excesele.

Comportamentul partici­pan­tilor la carnaval era unul licentios si extrem de provocator, barbatii se travesteau in femei, iar femeile erau dezlegate de juramintele de fidelitate. Degeaba a condamnat catolicismul, in repetate randuri, caracterul libertin al sarbatorii, incercand sa amendeze obscenitatile si violentele de tot felul: suveranii au considerat ca ea reprezin­ta o supapa necesara, prin care se eliberau energiile, sociale si nu numai, care, in caz contrar, ar fi putut fi canalizate spre revolte. De aici, marea diversitate de artisti care luau parte la carnaval, asigurand voia buna a poporului: mimi, jon­gleuri, dansatori, acrobati, artificieri, truveri si chiar ghicitori.