Drumet pe Coasta Sclavilor

Publicat: 06.02.2007
Lomé, capitala statului Togo. Capete de hiena uscate isi asteapta musteriii pe o taraba din piata Akodessewa. Inspaimantator? Nicidecum. Mai degraba misterios, captivant si farmaceutic; ne asigura Florin Iorganda, care a explorat de curand un colt exotic al Africii Negre...

Grand Popo
Coasta reprezinta fara doar si poate punctul de maxima atractie turistica in Benin si in Togo. Intre locurile preferate, cu un minim de infrastructura, Grand Popo ocupa locul principal. Facilitatile sunt departe de standardele obisnuite in statiunile europene sau asiatice si nici plaja nu este foarte generoasa: majoritatea anului, valurile si curentii puternici fac periculos nu doar scaldatul, ci si iesirea pescarilor in larg.

Discutând cu pescarii din salba de sate care imprejmuiesc statiunea, mi s-au dezvaluit inca o data dificultatile vietii de african: coasta este concesionata companiilor de pescuit chineze, iar locuitorii abia de mai apuca sa prinda suficient peste pentru nevoile zilnice. Diferenta dintre situatia din alte zone ale lumii si cea de aici este ca in Africa banii se scurg toti in buzunarele adânci ale guvernantilor, iar politicile protectioniste, de compensare si dezvoltare alternativa sunt complet necunoscute. Dar, chiar si asa, calatorul se poate bucura de o plaja relativ curata, de nuci de cocos taiate sub ochii lui si de sezlonguri intinse la umbra palmierilor sau a umbrelelor de stuf.

Cotonou
Cel mai mare oras al Beninului, Cotonou, cunoaste acea dezvoltare haotica specifica oraselor africane in perioada postcolonialista. Strazile – cu aproape un milion de locuitori –, in majoritate asfaltate, leaga, deopotriva, cladiri maiestuoase si centre de afaceri moderne cu piete si mahalale mizere. Constructiile sunt unul dintre domeniile cu crestere constanta in ultimii 20 de ani, intr-o tara in care siguranta nu reprezinta o problema. Totusi, normele de calitate si de securitate a muncii sunt tributare gradului scazut de dezvoltare a tarii.

Porto Novo
Situata la 30 de kilometri est de Cotonou, capitala comerciala a Beninului, actuala capitala administrativa, Porto Novo, a fost fondata de colonistii portughezi la mijlocul secolului al XVI-lea. Orasul mai pastreaza, pe alocuri, aerul de odinioara, cu case in paragina ce amintesc de vremurile cand Porto Novo era un punct important in comertul cu marfuri aduse din Sahel. In zilele noastre, elementul de atractie il reprezinta moscheea orasului: la baza acesteia a stat catedrala in stil brazilian construita de colonisti spre sfârsitul secolului al nouasprezecelea si transformata ulterior in lacas de cult musulman – un destin asemanator celui al bisericii Sfanta Sofia din Bizant. Pictat in douazeci de nuante, edificiul se mandreste cu titlul de cea mai colorata cladire a Africii de Vest.

Valea Tamberna
Este una dintre trecatorile naturale ce leaga actualele state Togo si Benin. Locuitorii ei sunt vestiti in intreaga zona pentru ineditul vesmintelor (mai bine zis, al lipsei lor, statul luând masuri speciale de impunere a unei minime decente vestimentare o data cu cresterea afluxului de turisti in zona), pentru practicile voodoo si pentru maiestria lor in construirea caselor fortificate Tata, facute doar din bârne de lemn imbinate si pamânt batatorit.

Aceste veritabile fortarete au reprezentat cheia supravietuirii in zona de contact cu regatul Abomey-ului, faimos pentru cel mai feroce trib de vânatori de sclavi. Urmasii actuali ai tribului Kabye continua sa ridice traditionalele Tata pe locul unde zeitatile voodoo le indica terenul propice pentru practicile lor; intotdeauna, la dreapta intrarii troneaza fetisul, o movila de pamânt conica, pe care sunt depuse obiectele magice si careia ii sunt sacrificate uleiuri, bauturi si animale, pentru pazirea casei si a stapânilor ei de hoti, de boli si de alte neajunsuri. La ceremonii, membrii comunitatii poarta podoabe pline de simboluri si isi picteaza bratele si chipul cu vopsele naturale.

Cand pornesti spre Africa, stii deja, din auzite, o multime de lucruri, dintre care unele te incanta, altele – cele mai multe – iti dau fiori. Pentru toti cei care planuiesc sa se avante pe Continentul Negru, iata, in loc de „sfaturi de calatorie“, un comentariu practic: 5 mituri despre Africa Neagra vs. experientele proprii.

1. A calatori prin Africa este periculos. Da si nu. Da, daca nu te documentezi indeajuns si cauti cu orice pret adrenalina. Cand pasii te poarta catre Nigeria, Congo, Ciad sau Liberia, ai face bine sa iti iei biletul doar pentru dus; in cel mai bun caz, vei fi evacuat de elicopterele ONU. Cand insa te indrepti catre tari precum cele care fac obiectul prezentului articol, bunul-simt, o minima prudenta si informatiile solide sunt de ajuns pentru a te tine departe de orice necaz. Iar africanii te vor surprinde cu siguranta prin generozitatea, protectia si ospitalitatea pe care ti-o pot arata in anumite situatii.

2. Africa este o destinatie scumpa pentru ceea ce ofera. Adevarat. Zborurile, inchirierea unei masini, hotelurile, supermarketurile, toate sunt de cateva ori mai scumpe decat in restul lumii. Asta daca nu te-ai hotarat sa traiesti pe perioada calatoriei ca un african autentic. Exceptie ar putea face circuitele all inclusive, care iti garanteaza cat de cat confortul, siguranta si calitatea la un pret rezonabil. Africa de Vest, pe care o voi descrie intr-o serie de articole, este deficitara la acest capitol, oferta respectiva referindu-se mai degraba la nordul maghrebian, decat la zona subsahariana.

3. A calatori în Africa este dificil, inconfortabil si aleatoriu. Adevarat. Adevarat, adevarat! A calatori in Africa e o loterie, un supliciu si, cu siguranta, o experienta de neuitat. Am parcurs continentul cu piroga, catarat pe camioane, cu jeepuri si pe dromaderi, in autobuze si microbuze supraincarcate. Traseele sunt foarte lungi, drumurile dificile, iar soferii – departe de a face diferenta dintre transportul de calatori si cel de marfa. De cele mai multe ori, calatoresti o zi sau doua pentru a ajunge la o destinatie care se poate dovedi deceptionanta. Orasele sunt aglomerate, murdare si foarte, foarte poluate – practic, aici ajung din Europa masini vechi de cateva zeci de ani, la care europenii au renuntat de mult.

4. Nu e sigur ca vei intalni animale salbatice in mediul lor. Adevarat si fals. Atunci cand am vazut pentru prima data hipopotami in fluviul Niger, am fost sfatuit sa fiu multumit cu jumatatea lor superioara, pe care “nu multi apuca sa o vada atat de aproape”. Dupa sase luni, la doar trei kilometri de orasul Niamey, am vazut o intreaga familie de hipopotami iesita la soare pe o insulita din largul fluviului. Oricum, reteta cea mai sigura pentru iubitorii de animale este sa aleaga destinatiile in care turismul de acest gen este bine dezvoltat si unde concentratiile faunistice sunt ridicate (Kenya, Tanzania, Uganda, Africa de Sud). Africa de Vest iti ofera insa sansa de a vedea specii unice in lume, precum addaxul de Sahara, pentru care multi zoologi se aventureaza in zonele aride.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase