Alternativele litoralului romanesc – plajele (inca) virgine
Multi dintre noi ne declaram satui de aglomerata Mamaia, de invechitele statiuni de pe litoral, care nu au reusit inca sa scape, spre marea noastra mirare, de izul comunist care pare sa le urmeze ca un blestem. Dupa ce depasim linia Olimp-Neptun-Jupiter-Venus-Saturn, intram in Mangalia. Chiar daca are o plaja generoasa, turistii evita orasul din acelasi motiv pentru care evita si Constanta: este un oras.
Intram in 2 Mai, care s-a repopulat spectaculos cu turisti in ultimii trei ani, in ciuda faptului ca plaja se micsoreaza vizibil de la an la an. Ajungem in Vama Veche, o asezare care poate fi numita pe drept cuvant, satul care nu doarme niciodata. Nu mai este cazul sa reluam aici vechile lamentari ale vamaiotilor in legatura cu distrugerea acestui mic refugiu al boemilor (pe care, de altfel, acum ii cauti cu lupa). Constructiile fara noima exista deja, iar asezarea s-a transformat intr-un cobai de laborator al autoritatilor locale care experimenteaza si experimenteaza neobositi. Drumuri asfaltate, hoteluri inalte, pista de biciclisti (eu, personal, nu am vazut niciodata biciclisti in Vama Veche). Ca de obicei, oamenii s-au apucat sa rezolve problemele, insa au inceput cu sfarsitul.
Acestea fiind spuse, vazute si demonstrate, turistii au inceput sa caute alte oaze de liniste si pace, in care sa zaca toata ziua pe o plaja linistita sau la umbra, intr-un hamac, fara a mai fi nevoiti sa suporte alte elemente disturbatoare.
Si asa a inceput marea migrare… spre Navodari sau spre Delta Dunarii. Oamenii sunt capabili sa strabata un drum si mai lung pentru a ajunge intr-un loc pe sufletul lor. Daca pentru unele asezari de la Marea Neagra pe care le-am iubit candva si pe care le uram acum nu se mai poate face nimic, va propun sa invatam ceva din greselile noastre si ale inaintasilor nostri si sa protejam aceste ultime bastioane ale frumusetii litoralului romanesc.
Marea Neagra: Corbu si Vadu
Corbu, desi inca mai este ceea ce am putea numi o plaja salbatica, cu siguranta ca nu se va mai incadra pentru mult timp in aceasta categorie. Asta deoarece autoritatile locale au alte planuri pentru aceasta viitoare “cea mai noua statiune la nivel european de pe litoralul romanesc”, cum se anunta pe site-ul oficial. Proiectul include atat plaja de la Corbu, cat si pe cea de la Vadu.
Cine vrea sa se mai bucure de plajele salbatice de la Corbu si de la Vadu ar trebui sa se grabeasca. In doar cativa ani, nimic din ceea ce este acum nu va mai fi la fel. De aceasta data, investitorii au luat-o inaintea turistilor, ochind o bucata larga de plaja virgina pe care si-au pus in cap sa o transforme in “ceea ce n-a vazut Parisul”.
Planurile de constructie au fost deja definitivate, iar proiectul este disponibil oricui doreste sa il admire si sa se minuneze de bunul gust al autoritatilor si investitorilor. Ce va oferi Corbu in viitor? Pai ar fi asa: hoteluri si vile de patru si cinci stele (adio, corturi), port turistic pentru ambarcatiuni de fite (fara barci de lemn gaurite), un circuit international de golf, cazino, parc sportiv… cu alte cuvinte, viitorii turisti vor fi scutiti de vederea unei plaje “searbade” cu tufisuri si iarba. Ochii lor vor fi in cu totul si cu totul alta parte…
Ce are Corbu acum de oferit? O adevarata portie de Natura pentru cei care vor sa se bucure la modul simplu de mare, nisip si soare. Plaja Corbu este inclusa in rezervatia Biosferei Delta Dunarii, iar de aici se pot face excursii de o zi in delta, cu plecare fie din Tulcea, fie din Jurilovca. In afara de plaja, turistii se mai pot bucura si de alte activitati eco-friendly, printre care windsurfing, sporturi nautice cu vele, scufundari si, pentru amatori, pescuitul sportiv in lacul Corbu. Tot in zona, daca aveti un binoclu sau un aparat de fotografiat cu teleobiectiv puteti admira cateva specii de pasari deosebite, printre care chira de balta sau pescarusul argintiu. In apropiere, pe lacul Sinoe, intr-o simpla plimbare cu barca, te vei intalni cu lopatari, rate cu ciuf sau pelicani.
De la natura trecem la istorie. Doua cetati importante se afla in apropierea localitatii Corbu: Histria si Enisala. Prima dintre ele este cea mai veche asezare greceasca din tara, ridicata in anul 657 i.Hr., iar cea de-a doua dateaza de la sfarsitul secolului al XIII-lea, inceputul secolului XIV.
Corbu se afla la o distanta de opt kilometri nord de statiunea Mamaia, in apropiere de Navodari. Accesul se face cu masina, insa este recomandat sa va alegeti ruta inca de acasa, in functie de localitatea din care porniti. Plaja se afla in apropierea comunei cu acelasi nume, iar ca sa ajungeti aici trebuie sa urmati drumul betonat care face la dreapta, aflat chiar in dreptul indicatorului de intrare in comuna. Pentru a ajunge la lac, faceti stanga imediat dupa intrare, acolo unde veti vedea indicatorul Pescarie. Accesul la servicii nu este deloc facil, iar in apropierea plajei nu se afla magazine. O aprovizionare completa si corecta va va feri de multe dureri de cap.
Delta Dunarii: Sf Gheorghe si Sulina
Obisnuim sa asociem Sf. Gheorghe sau Sulina cu Delta, deci, in principiu, cu un alt tip de vacanta, insa plajele intinse din dreptul celor doua localitati de pe bratul Dunarii sunt vrednice de atentia celor care stiu sa le pretuiasca si sa se bucure de linistea si intimitatea pe care o poate oferi o intinsa plaja salbatica. Spre deosebire de litoral, o vacanta in Delta merita si necesita mai mult decat un weekend, mai ales ca drumul pana la atingerea destinatiei este destul de lung. Avantajul unei vacante aici este de tipul 2 in 1: plaja si delta in acelasi loc. Fiecare dintre ele cu propriile avantaje si distractii incluse.
Din oricare colt al tarii ai porni catre Delta, trebuie sa treci prin Tulcea. Aici e prima oprire. Din portul orasului, poti lua bilete la vapor catre oricare destinatie a Deltei doresti. Pana la Sulina sau pana la Sf. Gheorghe, timpul aproximativ al unei calatorii cu pasagerul este de cinci ore. Insa cinci ore care vor trece foarte repede pentru orice calator indragostit de natura. De la bordul vaporului poti admira in treacat malurile sinuoase pe care fluviul le-a sapat in drumul catre varsarea in mare. O alta varianta de calatorie este reprezentata de nava rapida, care face in medie trei ore jumatate, insa aici exista dezavantajul ca nu poti iesi pe punte, iar peisajul exterior este limitat la ceea ce poti vedea pe hublou.
De cum atingi malul micii localitati Sf. Gheorghe, nu vei putea trece cu vederea impresionanta statie de „taxiuri” care se desfasoara in fata micului debarcader. Pusti blonzi cu ochi albastri strunesc calul inhamat la caruta dedicata tranportarii bagajelor turistilor. Multe dintre ele au chiar doua roti, din economie de spatiu. Cursa costa in jur de cinci lei, iar daca ai multe bagaje, este chiar indicat sa apelezi la serviciile micilor birjari. Vei fi scutit de trasul catrafuselor prin canicula. Si in acea caldura, amplificata de nisipul ulitelor, chiar si o geanta de mana pare mult prea greu de transportat.
In nici una dintre cele doua localitati, traficul rutier nu va fi o problema. Majoritatea participantilor la trafic este formata din carutasi, tractoristi si biciclisti. In Sf. Gheorghe, drumurile nu sunt pietruite, ci par mai degraba o extensie a plajei. Mult nisip, fin si inselator, care se incinge foarte tare in timpul zilei, facand ca o calatorie temerara la pas pana pe plaja sa se asemuiasca unei traversari prin desert.
Satul se afla la doar 1,5 kilometri de plaja, distanta parcursa pe jos in 15-20 de minute. Varianta “light” este reprezentata de trocarici, un tractor cu remorca acoperita de o prelata. Cursa pleaca din centru catre plaja din jumatate in jumatate de ora, iar costul unui bilet este de 1,5 lei. Este o experienta demna de un Indiana Jones novice, care merita traita.
Plaja este intinsa, iar nisipul nu seamana cu nimic din ceea ce ati simtit sub picioare in zona consacrata a litoralului. La inceput, seamana cu o mangaiere aurie si fina, care va va incanta simturile tactile, insa va sfarsi prin a fi o sursa de nervi si de stres, atunci cand veti descoperi ca nu puteti scapa de el nicicum, pentru ca se lipeste de orice si greu se mai da jos. Cei care nu au deprins inca tainele inotului au norocul de partea lor, intrucat aici se pot indeparta destul de mult de mal, fara a trece prin emotii. Este de preferat sa va asezati un pic mai departe de gura de varsare a Dunarii in mare, deoarece in acea zona apa este mai maloasa si nimeni nu garanteaza ca nu veti gasi si numeroase alte vietuitoare prin apa.
In privinta cazarii, lucrurile sunt destul de simple: pensiuni, casele localnicilor (care includ de obicei si masa de pranz in pretul cazarii) sau complexul turistic aflat la jumatatea drumului dintre sat si plaja. Acesta este impartit in doua parti, separate de un drum de nisp: intr-o parte este campingul, care are casute proprii, un restaurant improvizat si bai foarte curate, iar de cealalta parte se afla un complex de case si vile, care ofera servicii demne de orice hotel de lux.
In ceea ce priveste alimentatia, Sf. Gheorghe dispune de cateva alimentare centrale, in schimb, terasele sau tavernele acceptabile in care poti lua o masa decenta sunt greu de gasit. Bucataria campingului este o optiune, mai ales pentru micul dejun, insa cel mai indicat este sa apelati la serviciile localnicilor, care pot prepara o masa de pranz completa (felul intai, felul doi, paine si cateodata desert, in functie de bunavointa gazdei). Toate felurile de mancare sunt pe baza de peste, insa maestria bucatareselor face ca nicio masa sa nu semene cu cealalta.
Satul devine neincapator in luna august a fiecarui an, odata cu inceperea Festivalului International de Film „Anonimul”. In aceasta luna, caldura molesitoare indeamna locuitorii sa se retraga la umbra unei vite de vie sau in racoarea caselor, facand ca satul sa para parasit. Asta nu a oprit insa sutele de cinefili care “aterizeaza” aici sa misune peste tot, sa descopere, sa se plimbe sau sa fotografieze tot ceea ce li se pare interesant. Cei care vor sa vina la Sfantul Gheorghe pentru a scapa de galagia si aglomeratia oraselor ar vrea sa evite programarea unei vacante chiar in saptamana in care se desfasoara festivalul de film.
Sulina are, insa, o alta poveste. Aici lucrurile sunt un pic diferite, chiar daca plaja nu se deosebeste de cea din Sfantul Gheorghe. In vremuri trecute, Sulina era unul dintre cele mai mari porturi ale Romaniei. Din pacate, nimic din maretia trecutului nu s-a mai conservat astazi. Au ramas doar ruinele situate pe stradutele paralele, denumite inspirat Strada intai, Strada doi, Strada trei…
La Sulina, una dintre zilele vacantei trebuie neaparat „sacrificata” cercetarii satului si imprejurimilor. Veti descoperi peisaje fascinante in mijlocul carora traiesc personaje de poveste. Sulina numara o populatie mare de lipoveni, iar biserica lor troneaza cu cinste in mijlocul satului. Auzindu-i vorbind pe strada, o sa-ti amintesti imediat ca te afli in mijlocul unei minoritati etnice care detine mestesugul pescuitului si arta prepararii pestelui mai bine decat oricare alta. Pe faleza Sulinei se afla si cateva taverne si carciumi in care poti consuma preparate de peste la suprapret sau chiar o pizza daca vrei sa pozezi in nonconformist. In privinta cazarii, puteti apela cu incredere la serviciile localnicilor, multe dintre ele fiind disponibile si pe internet.
In incheiere
Pentru cei care se tem ca acest gen de articole ar putea deveni o incurajare a invadarii ultimelor plaje salbatice, am o veste proasta: o parte dintre ele sunt deja invadate, iar cealalta parte este pe cale de a cadea in mana mogulilor imobiliari, care urmaresc sa construiasca si sa dezvolte o zona turistica inclusa in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si in patrimoniul UNESCO. Conform legilor in vigoare, orice actiune care duce la distrugerea acestor zone, prin afectarea echilibrului ecosistemului, este prohibita. Nimeni nu stie insa in ce masura acest fapt va opri distrugerea unor oaze inca virgine, pe care oamenii si le doresc si le iubesc asa cum sunt: naturale.
Dupa exemplul relansarii statiunii Mamaia, urmeaza randul zonei Vadu-Corbu, unde un proiect de amploare a fost deja elaborat. In prezent, au fost luate in vizor si zonele de plaja din dreptul localitatilor Sf. Gheorghe si Sulina. Rolul atragerii atentiei asupra acestor plaje este acela de a le feri de o potentiala distrugere care poate deveni realitate, dupa ce dorinta de inavutire specific umana va coplesi si invinge inocenta reconfortanta a naturii.
Foto: Georgiana Fefea, Stefan Matei
CITESTE SI: