Enciclopedia Europei

Din decembrie 1989 incoace, cuvantul Europa si-a schimbat treptat intelesul pentru romani: nu a mai desemnat doar un continent, ci si o entitate ce trebuie recuperata; mai mult, o entitate datoare sa ne recupereze, in virtutea originii noastre si a valorilor pe care, inainte de perioada comunista, incepuseram sa le consolidam si pe care le identificam drept europene. Este rezultatul dorintei de normalizare si de omogenizare cu o lume libera, civilizata, careia, dincolo de meritele reale, fantezia noastra a inceput sa-i confere dimensiuni fabuloase. Si aceasta intr-o perioada in care Batranul Continent traieste cele mai profunde schimbari, de la cele geopolitice, la cele economice, culturale, lingvistice, rezultat atat al evenimentelor din interior, cat si al globalizarii.

Sarcina revizitarii realitatii si-a asumat-o o carte de curand intrata in librarii. Se numeste Enciclopedia Europei si, in limbajul „alb“ al rigorii enciclopedice, ne invita sa cunoastem Europa asa cum este ea. O face prin toate mijloacele literaturii de referinta, oferind un tablou semnificativ, dezvoltat pe trei planuri principale. Primul, intitulat Europa. Profilul unui continent, constituie el insusi o mica enciclopedie tematica, prezentand, in  70 de pagini, o radiografie, pe domenii, a continentului in ansamblu (geografie, limbi, istorie, populatie, economie, turism).

Cel de-al doilea contine 45 de articole consacrate statelor europene, de la Albania la Vatican. Un capitol cu atat mai interesant, cu cat dintre cele 45 de entitati statale, o treime si-au inscris conturul pe harta doar in zilele noastre, dupa 1989, ca rezultat, in principal, al dezmembrarii URSS si Iugoslaviei.

Editura Meronia, 31,5 lei