Regele alb
Regele alb
Autor: Gyorgy Dragoman
Editura: Polirom
Probabil se intimpla din lehamite, din graba de a alunga cit mai repede si cit mai in adincuri amintiri si pseudo-amintiri neplacute, probabil se intimpla si din cauza tonului de anecdota a celor mai multe din aceste povesti. Sau din cauza prea multor istorii despre ingeniozitatea romanilor asupriti, despre smecherism necesar si mecanisme de deviere a unor greutati sufocante: pierderea libertatii si a identitatii.
Regele alb arata altceva fata de anecdotele sugerate mai sus: cum se dezvolta un copil in situatii opresive, injuste, ilogice, avind modele care se contrazic, si mai ales in lipsa modelului patern. Tatal lui Dzsata este trimis la Canal din cauza semnarii unei petitii, iar absenta lui mi se pare aproape ea insasi un personaj al cartii. Lumea din povestirile lui Dzsata e misterioasa si infricosatoare, mareata si plina de evenimente, asa cum a fost lumea pentru cei mai multi dintre noi. Usor de simpatizat cu baietelul aflat in razboi contra lumii, fragil si curajos, care incearca sa se construiasca si sa se apere pe sine. In plus, Gyorgy Dragoman ilustreaza niste personaje verosimile, micii si marii tirani, elementele unei retete a terorii, generalizata, la fel ca teama.