Concurs pentru Palatul Parlamentului
Analele architecturei, anul I, nr. 7, iulie 1890
Este un truism afirmatia ca orice revista cu profil cultural provoaca placere intelectuala. Ma voi referi la o publicatie de specialitate, volens-nolens culturala, dar generatoare de fine desfatari intelectuale, anume Analele architecturei si ale artelor cu care se leaga. A aparut sub directia profesorului-inginer I.N. Socolescu, intre anii 1890 si 1893. Intamplator, pentru luna iulie, am gasit in anul 1890 un material extrem de atractiv, legat atat de istoria Bucurestilor, cat si de istoria patrunderii Romaniei moderne in Europa. Astfel, numarul 7 isi dedica mai mult de jumatate dintre pagini Concursului International pentru Cladirea Palatelor Camerei si Senatului. Lectura este de mare interes, fiind vorba de motivatie si de organizarea concursului. Motivatia este sustinuta de constatarea ca trecutele concursuri nu „au dat rezultate satisfacatoare – afara de una sau doua exceptii – din cauza ca organizarea s-a facut in mod putin chibzuit“. S-au luat, deci, masuri: o discutie largita si prezenta in comisie a unor oameni de specialitate. „Desi rezultatul obtinut nu e cel dorit de noi, totusi trebuie sa recunoastem ca e concursul cel mai bine organizat din cate s-au facut si care promite a da roade mai bune. Nu ramane decat ca arhitectii romani sa dea piept cu curaj in aceasta lupta internationala spre a iesi victoriosi.“ Dupa cum probabil se stie, a castigat proiectul arhitectului Dimitrie Maimarolu, Palatul Parlamentului fiind construit ceva mai tarziu decat se preconizase, in anul 1908. Adaptat perfect la relief, acest palat este o bijuterie arhitectonica.