16 mănăstiri şi schituri vâlcene memorabile

Prin aşezarea sa geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munţi, dealuri, podişuri şi lunci cu aspect de câmpie, întregite de defilee ale Oltului şi Lotrului.

Judeţul Vâlcea este primul judeţ atestat documentar din România, aşadar aceste meleaguri sunt încărcate de o istorie bogată şi captivantă, iar monumentele istorice şi ecleziastice vâlcene stau mărturie vie a bogatei istorii. Fiecare mănăstire are povestea şi însemnătatea ei.

Prima  biserică-monument  este biserica Sfinţii Voievozi (biserica Adormirea Maicii Domnului), construită în secolul al XVIII-lea, aceasta este de fapt o capelă cimitir în comuna Prundeni, comună ce dăinuie pe aceste locuri de sute de ani. Comuna Prundeni este alcătuită din trei sate: Călina, Prundeni şi Zăvideni.

Mănăstirea Cozia a fost sfinţită la 18 mai 1388, atestată prin hrisovul voievodului Mircea cel Bătrân. Acesta s-a preocupat permanent de înzestrarea şi înfrumuseţarea mănăstirii prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate şi moşii.

Mănăstirea Dintr-un Lemn a fost consemnată în scris pentru prima dată de diaconul Paul de Alep, conform căruia un călugăr a găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. Ȋn acel moment el a auzit o voce care l-a îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac.

Mănăstirea Govora se numără printre cele mai vechi din ţară şi constituie un monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe, fiind ridicat parţial în secolul al XIV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul.

Mănăstirea Hurezi este un loc de neasemuită pioşenie şi de pace sufletească, mărturie de istorie românească, ctitorie a Domnului Constantin Brâncoveanu. Prin picturi, sculpturi, icoane, rămâne să amintească peste veacuri, pentru totdeauna, biruinţa şi monumentalitatea stilului brâncovenesc.

Mănăstirea Arnota străjuieşte masivul Arnota, din peisajul pitoresc al Munţilor Căpăţânii, la altitudinea de 840 de metri, asemeni unui cuib de vulturi. Mănăstirea Arnota păstrează între zidurile sale mormântul lui Matei Basarab Vodă, evocând trăsăturile parcă întipărite în piatră ale acestui energic ctitor.

Mănăstirea Bistriţa ctitorie a boierilor Craioveşti a fost zidită între anii 1492–1494. Picturile interioare sunt nepreţuite, acestea fiind realizate de maestrul penelului românesc Gheorghe Tăttărescu în anul 1850.

Mănăstirea  Cornetu este înaltă, cu ziduri foarte groase din piatră. Interiorul este compartimentat în altar, naos şi pronaos; are două turle, una pe naos şi a doua pe pronaos. Zidurile exterioare au alternanţă de tencuială şi cărămidă aparentă. De jur împrejur se află un brâu înflorat prin vopsele.

Mănăstirea Frăsinei reprezintă pentru mulţi credincioşi locul de comuniune al omului cu Dumnezeu şi se remarcă prin faptul că a fost singura mănăstire nesecularizată din ţară, ca urmare a respectului deosebit pe care Domnul Cuza îl avea faţă de Sfântul Calinic, care a extins Mănăstirea între anii 1859 şi 1863.

Mănăstirea Sărăcineşti păstrează până în zilele noastre următoarele bogăţii: biserica, în forma ei originală, împreună cu pictura acesteia; clopotniţa, pe zidul căreia se vede inscripţia „Sava 7200 = 1692”; clădirea care a fost stăreţie şi corp de chilii; clopotul cel mic, turnat în anul 1612, crucea din lemn, ferecată de mână, cu inscripţia „Ştefan episcop 7200 = 1692”.

Mănăstirea Stânişoara a fost fondată de pustnicii care au venit aici din mănăstirea Cozia, în jurul anului 1671, şi au ridicat un mic schit pe locul actual al mănăstirii.

Mănăstirea Surpatele a fost înălţată de Tudor logofătul Dragoescu şi fratele său Stanciu, feciorii lui Popa Frîncu, la începutul secolului al XVI-lea (Pr. D. Bălaşa), refăcută de boierii Buzeşti şi reparată în secolul al XVII-lea. Ȋntre anii 1703-1706, biserica a fost reconstruită din zid de Doamna Marica Brâncoveanu, fiind şi pictată. Mai târziu, in 1815 a fost reparată şi repictată de zugravul Gheorghe Gherontie din Hurezi.

Mănăstirea Turnu îşi începe istoria în veacurile al XV-lea şi al XVI-lea când pe locurile acestea s-au retras câţiva călugări de la mănăstirea Cozia, trăind la început într-o desăvârşită sărăcie, adăpostiţi în colibe şi case de lemn. Dintre sihaştri retraşi aici cei mai renumiţi au fost pustnicii Daniil si Misail, ale căror chilii (săpate în stâncă) se văd şi astăzi.

Schitul Ostrov adăposteşte cea mai veche aşezare monahală de maici de la noi din ţară.

Schitul Pahomie construit sub o mare stâncă (pe care se află chipul Domnului), având în apropiere o cascadă cu apă de munte, rece ca gheaţa, îşi aşteaptă în linişte şi rugăciune vizitatorii.

Schitul Pătrunsa datează din anul 1740 şi este declarat monument istoric. La schit pot înnopta doar bărbaţii, în schimbul respectării regulilor interioare ale lăcaşului de cult, anume participarea la toate slujbele şi abţinerea de la consumul de carne.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi www.valceamonahala.ro

Păstraţi, conservaţi, perpetuaţi tradiţiile şi resursele!  

Primăria Prundeni, Strada Tudor Vladimirescu nr.183, Sat Prundeni, Comuna Prundeni, Judetul Vâlcea, Cod poştal 247525
Telefon : 0250.810 399
Fax : 0250/810399
Email : primprud@yahoo.com