In centru heliul si hidrogenul, iar celelalte elemente urmand
ordinea clasica bazata pe numarul crescator al electronilor astfel
incat sa creeze o imagine care sa aminteasca de un atom. In noua
versiune a Tabelului periodic al elementelor propusa de Abubakr,
grupurile si perioadele sistemului original sunt mentinute, cat si
intervalurile dintre diferitele specii atomice care i-au permis lui
Mendeleev sa prevada caracteristicele elementelor, la acea vreme
necunoscute.
In opinia inginerului, avantajele propunerii sale rezida in
faptul ca tabelul circular da imediat o idee despre marimea
relativa a atomilor, iar dispunerea in centru a heliului si a
hidrogenului rezolva dilema amplasarii lor ambivalente (in functie
de grup sau gaze inerte pentru heliu, halogeni sau metale alcaline
pentru hidrogen).
De altfel, Abubakr nu este singurul care a propus o noua
reprezentare a elementelor chimice: Maurice Kibler, de la
Institutul de Fizica Nucleara din Lyon, Franta, a prezentat si el o
rearanjare a tabelului, o abordare asemanatoare celei utilizate in
fizica particulelor, in care acestea sunt clasificate in baza
proprietatilor lor. Dar sistemul, atat de important pentru fizica,
este el la fel de util si in chimie? Problema lui Kibler si a
tuturor acelora care si-ar dori sa inlocuiasca numele lui Mendeleev
cu al lor, spun scepticii, este ca toate elementele stabile au fost
deja identificate, iar existenta super-atomilor a fost si aceasta
deja prezisa.