Mars Express va trece duminică, 29 decembrie, la doar 45 de kilometri de Phobos, a precizat ESA într-un comunicat.
Această trecere pe lângă Phobos va fi prea apropiată şi prea rapidă pentru ca sonda să poată să facă fotografii, însă ea va oferi cercetătorilor cele mai precise informaţii de până acum despre câmpul gravitaţional al acestui satelit, ca şi o serie de detalii noi despre structura internă a acestuia.
Phobos este cel mai mare – şi cel mai apropiat – dintre cei doi sateliţi ai lui Marte, celălalt fiind Deimos. Cu o formă neregulată, Phobos măsoară 27 de kilometri în ceea ce priveşte diametrul său maximal.
Survolările anterioare, inclusiv cea mai apropiată de până acum, la o distanţă de 67 de kilometri, în 2010, au sugerat faptul că Phobos ar putea avea în interior un spaţiu vid (între o treime şi un sfert), interiorul său fiind alcătuit dintr-o serie de fragmente cu spaţii mari între blocurile stâncoase.
Cunoaşterea structurii lui Phobos ar permite tranşarea dezbaterilor despre originea unuia dintre cei doi sateliţi ai lui Marte. Potrivit principalelor teorii din prezent, aceştia ar putea fi ori asteroizi captaţi de câmpul gravitaţional al lui Marte, ori rezultatul unui impact uriaş cu planeta roşie.
În plus faţă de monitorizarea câmpului gravitaţional al lui Phobos în timpul acestei apropieri, Mars Express va măsura şi felul în care vânturile solare influenţează suprafaţa satelitului, a precizat ESA.
Concepută pentru a funcţiona un an marţian, echivalentul a doi ani tereştri, sonda europeană Mars Express, prima misiune marţiană lansată de UE, a sărbătorit în luna iunie împlinirea a 10 ani de când se află în spaţiu.
Primul semnal transmis de Mars Express a fost recepţionat pe 25 decembrie 2003, semnificând că sonda s-a plasat cu succes pe orbita planetei roşii.