Cercetătorii au stabilit vârsta unuia dintre cei mai importanţi strămoşi ai omului

Scheletul uman al lui Little Foot, cu picioare extrem de mici şi un craniu neobişnuit, a fost descoperit în anii ’90 într-o peşteră din Africa de Sud.

Din cauză că scheletul fosilizat este prea bătrân, datarea lui exactă a rămas totuşi o provocare având în vedere faptul că nu s-a putut folosi metoda radiocarbonului. Cercetătorii au trebuit să dateze rocile din jurul lui, iar în urma ploilor au apărut sedimente din diferite perioade de timp, ceea ce a fost dificil ca ei să stabilească cu certitudine dacă respectivele roci erau de la data decesului sau mult mai târziu.

• INTERVIU EXCLUSIV cu Adrian Buga, istoric și consilier al Casei Regale. Erorile grave care au dus…
• Test de cultură generală. Cum a murit Shakespeare?

Ca urmare a acestei incertitudini, cercetatorii au avut probleme în includerea lui Little Foot în arborele genealogic al evoluţiei umane.

Little Foot este considerat cel mai complet schelet de tip Australopitecus găsit vreodată, care „sunt cei mai importanţi candidaţi pentru strămoşii direcţi ai oamenilor, care au trăit cu aproximativ 2,9 milioane – 4,1 milioane ani în urmă”.

Din acest grup face parte şi faimoasa Lucy, Australopitecus afarensis, care a trăit şi a umblat în urmă cu circa 3,2 milioane de ani în Etiopia.

În datarea lui Little Foot, cercetătorii au folosit o tehnică radioizotopică dezvoltată de Darryl Granger, profesor în ştiinţele planetare, atmosferice şi ale pământului la Universitatea Purdue din SUA. Potrivit acestei tehnici, Lucy şi Little Foot ar fi trăit în aceiaşi perioadă.

„Cea mai importantă implicaţie din datarea lui Little Foot este că acum ştim că Australopitecii erau în Africa de Sud cu mult mai devreme”, a afirmat autorul principal au studiului, Darryl Granger.

Ronald Clarke, profesor la Institutul de Studii evolutive din cadrul Universităţii Witwatersrand, cel care a descoperit scheletul, afirmă să noua datare a lui Little Foot demonstrează că hominizii târzii, precum Australopitecus africanus şi Parantropus, nu au derivat toţi din Australopitecus afarensis.

„Avem doar un număr mic de situri şi avem tendinţa de a ne baza scenariile noastre evolutive pe puţinele fosile pe care le avem de la aceste situri. Această nouă dată este un memento că ar putea să fi fost multe specii de Australopitecus extinse pe o suprafaţă mult mai mare din Africa”, a mai spus acesta.

Rezultatele au fost publicate în Nature.

SURSA: Science Alert, China Topix