„Majoritatea mastilor care exista astazi pe piata nu respecta acest standard“. Pentru a ne afla in siguranta, ar trebui sa utilizam masti de tipul celor folosite de medici, dar, purtate timp indelungat, ele creeaza o stare de disconfort. Celulele-soldat De la contaminare pana la primele simptome trec 5-9 zile. Apoi apar febra ridicata, peste 38°C, frisoanele, durerile de cap si de articulatii. Dupa 2-7 zile, incepe tusea seaca, iritativa. Virusul a patruns in celulele peretelui pulmonar. Sistemul imunitar raspunde: intra in actiune citokinele, proteine ce ofera permeabilitate capilarelor pentru a permite celulelor-soldat sa ajunga la inamic. 80% dintre cei care se imbolnavesc se vindeca in cateva saptamani.
La ceilalti 20%, ceva nu functioneaza: permeabilitatea capilarelor devine excesiva si fluidele din sange se scurg in plamani. Ele incep sa umple alveolele si, daca boala nu regreseaza, inunda plamanii. In spitale se recurge la ventilatie fortata, pentru a mari cantitatea de oxigen – pe care plamanii nu il mai pot absorbi din aer –, dar, pentru 4,5% dintre bolnavi, nu este suficient si mor sufocati. Speranta – interferonul In opinia medicilor din Hong Kong, cel putin un medicament antiviral, Ribavirina, are efecte semnificative. Unii colegi de-ai lor din Canada considera, in schimb, ca efectele sunt foarte reduse.
Nici cei de la Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din SUA, care au experimentat medicamentul pe culturi de virusuri, nu au observat ameliorari vizibile. Tot la Hong Kong se foloseste corticoterapia (cu antiinflamatori steroidieni). Dar Julie Gerberding, director la CDC Atlanta, este sceptica: „Nu exista dovezi ca medicatia antivirala sau steroidiana are consecinte benefice“, spune ea. Conform cercetatorilor de la Fort Detrick, Maryland, interferonul, o proteina care adapteaza sistemul imunitar, ar putea fi eficace. Si Donald Low, de la Spitalul Mount Sinai din Toronto, propune transfuzii cu anticorpi extrasi din sangele celor care s-au vindecat de aceasta boala. La ora actuala, se testeaza pe culturile de virusuri toate armele disponibile, in cautarea celei cu adevarat eficiente.
Care sunt pericolele reale? Nimeni nu se sperie de epidemiile de gripa, care fac in fiecare an, conform statisticilor OMS, 500.000 de morti. Despre SARS se poate spune, in prezent, ca afecteaza mai ales batranii si persoanele care sufera deja de anumite boli. Tinerii mor doar daca vin in contact cu mari cantitati de virus, precum dr. Urbani, care a vindecat fara protectie primii pacienti. "Carantina, adica izolarea indivizilor care prezinta simptome si a celor care au venit in contact direct cu acestia, pare sa functioneze“, spune Rino Rappuoli, responsabil cu cercetarea vaccinurilor la Chiron, una dintre marile companii producatoare de vaccinuri. „Daca virusul ar fi raspandit numai in Occident, am mai putea face ceva. Dar acum el este prezent in intreaga lume si, chiar daca am reusi sa scapam de el, ar fi suficient un avion pentru a-l aduce inapoi.“
Vaccinul
Separarea virusului si analizarea lui vor usura munca celui care va elabora un test capabil sa individualizeze efectele primelor simptome, izolandu-le imediat si creand astfel o bariera eficace impotriva raspandirii bolii (cel putin in tarile occidentale, unde exista o organizatie capabila sa faca acest lucru). Dar, in primul rand, testul va fi necesar pentru producerea unui vaccin. Pana la aparitia acestuia pe piata, ar putea insa trece multi ani.
Cati? Depinde de cat de grava va fi epidemia si de cat de severe vor fi regulile de validare a vaccinului. De obicei, un vaccin necesita 5-6 ani de studiu. Dar, daca SARS va face tot mai multe victime, s-ar putea recurge la procedura de urgenta si in 3 ani acesta ar putea fi pe piata. Cel putin pentru tarile care si-l vor putea permite. Prevenirea are reguli putine Pentru a intrerupe propagarea virusului, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda evitarea calatoriilor in tarile unde este raspandit acesta, cunoasterea simptomelor (febra mai mare de 38°C si afectiuni respiratorii, incluzand tusea, respiratia scurta, dificultatea de a respira), evitarea expunerii la situatii de risc (contactul cu subiecti carora le-a fost diagnosticata boala sau calatoria intr-o zona de risc).