Iata ce s-a descoperit: nici un virus cunoscut – animal sau uman – nu are trasaturile SARS. Nu este surprinzator nici faptul ca acesta provine de la animale domestice (traseu preferat de catre noile virusuri), nici ca a aparut in China, pentru ca aici locuieste peste 20% din populatia globului – 1,3 miliarde de persoane –, deci, statistic vorbind, e normal ca aproximativ un sfert dintre infectii sa provina din aceasta tara.
In plus, multi chinezi traiesc in conditii de igiena precare, in permanent contact cu animalele, mai ales pasari si animale de curte, fapt ce faciliteaza transmiterea virusului. Schimb de gene Nu se stie cand s-a transmis SARS de la animal la om. Probabil ca atunci cand un coronavirus animal a patruns din intamplare intr-o celula umana si a gasit acolo un coronavirus uman (banala raceala, de exemplu, este produsa de un coronavirus).
Cele doua virusuri au schimbat intre ele material genetic si asa s-a nascut SARS. Coronavirusurile sunt maestre in acest joc al schimbului de gene, spune Michael Lai, de la Universitatea California de Sud, Los Angeles. Astazi stim ca boala e prezenta in China inca din luna octombrie 2002 si ca autoritatile medicale locale au preferat sa nu o semnaleze Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In februarie 2003, un neurolog contaminat a transportat-o la hotelul Metropol din Hong Kong, infectand – probabil prin butoanele ascensorului – locatarii de pe un intreg etaj. Acesta este pacientul zero, de la care au pornit toate celelalte cazuri de SARS din lume.
Abia la sfarsitul lui februarie, cand maladia a ajuns in Vietnam, la Hanoi, medicul italian Carlo Urbani (angajat al OMS si victima, o luna mai tarziu, a aceleiasi infectii) a tras semnalul de alarma. Era, evident, prea tarziu. „Daca SARS continua sa fie la fel de agresiv si nu vom gasi un medicament eficace printre cele deja existente, ar putea deveni prima boala grava a secolului XXI, cu posibilitatea de a se transforma in epidemie globala“, spune David Heymann, director executiv la OMS, sectia de boli contagioase.
Din China, cu ascensorul
Coronavirusurile cunoscute care afecteaza omul genereaza de obicei o simpla raceala. La fel ca acestea, SARS se transmite direct pe calea aerului, prin aerosolii expulzati in timpul acceselor de tuse sau in timpul vorbirii si al respiratiei. Probabil, supravietuieste pe manerele usilor, pe butoanele ascensoarelor sau pe alte suprafete. Cat timp? Cateva ore, se pare, asadar poate fi luat de alte maini si dus la gura sau la nas. Poate – dar este doar o ipoteza, deocamdata –, in unele cazuri boala nu are simptome; asa s-ar putea explica anumite contaminari pentru care n-a fost identificat momentul transmiterii.
Mastile? Bune, dar adesea inutile
Aerosolii care transporta virusul SARS, dar si pe acela al gripei, se transmit pe o arie apreciabila. Sunt suficient de bune mastile obisnuite care exista pe piata? Ele ar trebui sa impiedice virusul sa ajunga in gura sau nas si de acolo pe caile respiratorii superioare, dar in acest scop sunt necesare cateva cerinte elementare, printre care acoperirea nasului si a gurii cu o tesatura mai deasa de 5 microni (a mia parte dintr-un milimetru), marime ce reprezinta dimensiunea picaturilor de aerosol ce transporta virusul, explica Fabrizio Pregliasco, responsabil al Laboratorului de Gripa si Infectii Respiratorii Acute de la Institutul de Virusologie al Universitatii din Milano.