Intr-o prima faza, expunerea la radiatii duce la ameteli, stari de voma, diaree, caderea masiva a parului, a dintilor, cataracta si pierderea unui numar urias de celule. Intr-o faza secunda, victimele prezinta un risc sporit de a se imbolnavi de cancer sau leucemie, de a deveni nefertile sau – la femei – de a da nastere unor copii cu malformatii.
In anii ‘80, mai multi fizicieni lansau ipoteza ca datorita Razboiului Rece, adica datorita inarmarii globale in lipsa unui protocol care sa controleze proliferarea armelor nucleare, exista, teoretic, posibilitatea ca mai multe asemenea bombe sa explodeze in acelasi timp, in diferite parti ale lumii. Acest dezastru ar provoca Iarna Nucleara.
Scenariul care sta la baza acestei ipoteze este ca explozia a peste 50 de bombe nucleare ar ridica in aer praf toxic si imensi nori radioactivi, care s-ar infiltra in atmosfera Pamantului. In cele din urma, stratul radioactiv ar bloca lumina Soarelui, ceea ce ar duce la anihilarea procesului de fotosinteza. Ultimele consecinte ale Iernii Nucleare ar fi disparitia tuturor surselor de hrana, a intregii vegetatii si a tuturor animalelor de pe Pamant, ceea ce ar duce, implicit, la disparitia rasei umane.
Scenariul Iernii Nucleare a capatat valentele unei terifiante frici colective in momentul eruptiei vulcanilor Sfanta Elena, din SUA, si Pinatubo, din Filipine. Cele doua cataclisme au demonstrat – prin uriasii nori si praful care au traversat sute de mii de kilometri, intunecand cerul si distrugand flora si fauna de pe suprafete intregi – ca, in cazul unui razboi atomic, scenariul Iernii Nucleare are toate sansele sa devina realitate.
Pe termen lung, armele nucleare au o capacitate de distrugere incredibil de mare. Din aceasta cauza, dupa incheierea Razboiului Rece, majoritatea guvernelor lumii au incercat si incearca sa limiteze pe cat posibil raspandirea tehnologiei de fabricare a bombelor nucleare, a materialelor radioactive si a arsenalului nuclear.
Insa, in ciuda eforturilor diplomatice, slabiciunea din ce in ce mai acuta a ONU si lipsa din sistemul mondial a unui alt actor potent care sa garanteze stabilitatea internationala (in conditiile in care SUA actioneaza, totusi, conjunctural) fac ca amenintarea nucleara sa ramana o grava problema de securitate a inceputului de secol XXI.
Foto: Guliver/Science Photo Library