Ultima noapte de pace, intaia dimineata de razboi

Publicat: 24.08.2007
Imediat dupa 11 septembrie 2001, a inceput sa se vorbeasca despre eventualitatea unui al treilea Razboi Mondial. Observand cursul ulterior al evenimentelor, lumea s-a mai linistit. Dar are ea oare motive de liniste? Mileniul in care am pasit nu se prefigureaza a fi unul conventional. Noile contexte impun remodelarea conceptului de securitate globala. Era razboaielor conventionale a apus.

Spre exemplu, Abdulaziz al-Omari locuia impreuna cu sotia si cei patru copii ai lor intr-o vila din Florida. In privinta nivelului de trai, statisticile sunt iarasi contrariante. Atentatorii „obisnuiti” sunt oameni foarte saraci, pe cand aceasta caracteristica nu se aplica si teroristilor de la 11 septembrie. Spre exemplu, Mohamed Atta, considerat principalul pion al grupului, era o persoana cultivata, urma studii universitare pe probleme de urbanism arab in Germania si era fiul unui prosper avocat egiptean; un alt atentator era fiu de diplomat. De remarcat ca atentatorii sinucigasi isi pun in aplicare planul dupa o intensa indoctrinare religioasa.

Edificatoare pentru modul in care sunt educati acesti luptatori este declaratia lui Ramadan Shalah, secretarul general al Jihadului Islamic palestinian: „Nu avem nici o alta arma cu care sa ripostam impotriva abuzurilor si crimelor cu exceptia martirajului. Este simplu si ne costa doar viata.”

Tara Bascilor si Libertate
Organizatia ETA a fost infiintata in 1959 de catre un grup de tineri activisti basci, ca reactie la incercarile regimului dictatorial al generalului Franco de a suprima cultura si limba basce. Dezamagiti de modul in care actionau gruparile nationaliste moderate din acea vreme, liderii ETA au adoptat ideologia revolutionara marxista.

Scopul organizatiei, ale carei initiale provin din sintagma „Euskadi ta Askatasuna“ (Tara Bascilor si libertate), era/este formarea unui stat independent basc, care ar urma sa cuprinda nordul Spaniei si sud-vestul Frantei. In 1973, intr-un atentat cu bomba, cativa activisti ETA l-au asasinat pe amiralul Luis Carrero Blanco, virtual succesor al dictatorului Francisco Franco. Odata cu rasturnarea regimului dictatorial, ETA a cazut inca o data in dizgratie.

Organizatia avea un scop de atins si singurele mijloace care pareau sa functioneze, dupa esecurile repetate ale negocierilor dintre autoritatile spaniole si Partidul National Basc (moderat si nonviolent), erau actiunea in forta si teroarea. Caracteristic ETA este faptul ca tintele atentatelor pe care aceasta le pune la cale sunt, in proportie covarsitoare, oameni politici. Pe de alta parte, modul de a actiona al ETA, ca si in cazul IRA, a fost intretinut de contramasurile la fel de dure ale statului spaniol.

Sute de membri ETA au fost judecati si condamnati de tribunale in aer liber, scenele aducand aminte uneori de practicile Inchizitiei. Nu de aceeasi soarta au avut parte, intre anii 1983-1987, 27 de persoane suspecte de atitudini separatiste, care au fost ucise de catre Gruparile Antiteroriste de Eliberare, organizatii paramilitare care au beneficiat de sprijinul tacit al guvernului spaniol.

Armata Republicana Irlandeza
Urmare a revoltei din 1916 si dupa ani de lupte de gherila conduse de legendarul nationalist irlandez Michael Collins, guvernul britanic a luat decizia impartirii coloniei sale Irlanda in doua. Astfel a luat fiinta, in 1920, un stat independent irlandez, cu populatie preponderent catolica, in timp ce districtul din partea de nord a insulei, numit Ulster, cu populatie majoritar protestanta, a ramas parte a Regatului Unit.

De atunci, multi catolici republicani (cunoscuti si sub titulatura de nationalisti) au acuzat tratarea lor ca cetateni „de rangul al doilea” in Ulster, sustinand cauza Armatei Republicane Irlandeze (IRA), de unificare a statului irlandez. Pe de alta parte, protestantii antiunionisti (cunoscuti si ca loialisti), care aveau propriile organizatii paramilitare, s-au opus incercarilor IRA de inlaturare a guvernarii britanice. 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase