Planeta gigantilor

Una dintre cele mai interesante aplicatii ale acestei teorii ar urma sa aiba loc in invatamant, unde, in locul institutiilor scolare de azi, cu orar, manuale si cu clase cu zeci de elevi, vor aparea companii private, intre serviciile carora scolarul sau studentul va alege singur. Companiile respective ar urma sa angajeze profesori care sa poata oferi, contra cost si la orice ora, cunostintele de care va avea nevoie elevul, de preferinta prin internet. Dialogul profesor-elev va consta in discutii pe chat, iar mersul la biblioteca va fi inlocuit de cautarea in baza de date a companiei.

Profitul depinde si de stratul de ozon
Asemenea predictii pornesc, de fapt, de la ideea ca modelul informatic al economiei va fi inlocuit treptat de un model biologic. Mai intai, „locomotiva” cresterii economice nu va mai fi IT-ul, ci biotehnologiile, deja vazute in stare sa rezolve toate problemele pe care nu le poate rezolva IT-ul.

• Un studiu leagă consumul de alcool de ​​o reacție alergică mai severă la nuci
• Doi sateliți ESA și NASA și-au unit forțele și au măsurat calota glaciară din Groenlanda

De aici estimarea ca, pe viitor, cele mai profitabile vor fi companiile care vor folosi biotehnologia, in primul rand in medicina si in agricultura. In al doilea rand, reactia la „robotizarea” indusa de computer a inceput sa se regaseasca deja in tendinta de intoarcere cu orice pret la natura si la traditiile unor epoci anterioare. Agroturismul, agricultura biologica, medicatiile si terapiile naturiste de stil oriental converg spre impunerea unui stil de viata „sanatos”, unde nu-si au locul tutunul, alcoolul, E-urile, si unde lemnul e preferat in locuinta plasticului, iar hainele din in si canepa – celor din materiale sintetice.

Acelasi impuls ii anima pe cei care considera cardurile si cartile de identitate inteligente drept simboluri ale depersonalizarii si ale intruziunii autoritatii in sfera privata – iar acestia sunt suficient de multi incat sa indemne la prudenta companiile ce se arata excesiv de entuziaste in fata sofisticariilor lumii digitale. Compania Benetton, de pilda, s-a ales cu o campanie de boicot in toata regula dupa ce a incorporat in tesatura unor articole vestimentare cipuri de identificare pe baza de frecvente radio, in scopul de a inlocui etichetele cu coduri de bare.

Organizatiile pentru protectia consumatorilor au conchis ca Benetton vrea sa-si spioneze clientii si sa-i repereze ca tinte pentru publicitate, dupa metoda prezentata in filmul Minority Report. Modelul biologic in economie e la fel de evident si in preocuparea tot mai staruitoare pentru protectia mediului. Aici, companiile au de-a face cu doua chestiuni nu intotdeauna convergente: nevoia de a face repede profit si raspunderea pe termen lung fata de comunitate si mediul ei, asa-numita „cetatenie corporatista”.

Marile companii producatoare de autovehicule au lansat deja primele modele de automobile nepoluante cu alimentare pe baza de hidrogen, dar estimeaza ca abia peste zece sau douazeci de ani preturile acestora vor deveni accesibile. GE Plastics, o subsidiara a General Electric, a introdus o tehnologie ecologica foarte scumpa, care pana in 2006 va elimina necesitatea ca fabricantii de autovehicule sa le mai si vopseasca; tehnologia cu pricina va reduce insa in cele din urma costul final al produsului, ceea ce o va face rentabila.