Planeta gigantilor

Pana atunci, angajatul va continua sa vina la birou, dar nu neaparat ca sa lucreze pe computerul de aici sau sa dea telefoane, ci in primul rand ca sa schimbe idei cu colegii, sa faca planuri si sa se socializeze pur si simplu. Numai in America, 20 de milioane de oameni lucreaza inca de pe acum cel putin o zi pe saptamana acasa, fiindca se pot concentra mai bine si e mai comod.

Pe masura insa ce calitatea conectarii si accesul de la domiciliu la reteaua firmei se vor imbunatati, angajatul va prefera tot mai mult sa lucreze propriu-zis acasa, pastrand pentru birou discutiile, sedintele, brainstormingul. In consecinta, si biroul isi va schimba aspectul, punctele de lucru separate prin pereti urmand sa fie inlocuite de un soi de sali prietenoase, ca de cafenea, unde mobilierul, iluminarea si decoratiunile vor face din spatiul respectiv un loc propice acelei creativitati de echipa ce va premerge si va succeda orelor de munca petrecute in singuratate in fata computerului de acasa.

• Exoplaneta Trappist-1 b ar putea avea atmosferă, dezvăluie Telescopul Webb
• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut

Evident, astfel de viziuni nu spun si cum se vor schimba, in consecinta, casa si viata de familie ale unui angajat, pe care tehnologia nu-l va elibera decat de obligativitatea de a sta la birou, permitandu-i in schimb sa munceasca mai multe ore pe zi. Caci gadgeturile mobile il transforma inca de pe acum intr-un fel de punct de lucru ambulant, accesibil oricand apelurilor telefonice de la sefi sau de la clienti si capabil sa inceapa un proiect acasa, sa-l continue pe aeroport si in avion si sa-l sfarseasca (totusi) la birou.

O oarecare consolare o ofera scenariile optimiste ale unor companii ca Philips Electronics, increzatoare ca tehnologia va usura viata domestica si ca nu sunt departe nici masina care deschide usa, porneste radioul si incalzeste motorul inca de cand soferul iese din casa, nici casa care aprinde lumina si umple cu apa cada de baie mult inainte ca proprietarul sa se fi intors dupa o zi de munca.

Si in a saptea zi nu s-a mai odihnit
Chestiunea timpului liber ramane insa tratata destul de ambiguu de catre futurologi. Pe de o parte, cu totii spun ca, pe viitor, vor prospera cu deosebire companiile furnizoare de indeletniciri pentru timpul liber, in primul rand cele din turism si industria de divertisment. Iar divertisment vor insemna si telefoanele mobile pe care utilizatorul primeste informatii personalizate, si televizoarele care selecteaza singure programele si stirile de care posesorul lor e interesat, si sedintele de cosmetica ori spa, dar si serviciile sexuale si chiar cele religioase, atata vreme cat notiunea de religie se va dilua intr-o idee vaga de relaxare si de terapie simultana pentru trup si spirit.

Aici, diferenta o va face capacitatea fiecarei companii de a-si personaliza cat mai mult serviciile si de a-si include in oferta cat mai multe posibilitati de a-l distra si de a-l scoate pe client din universul sau cotidian. Pe de alta parte, unii analisti considera ca notiunea de timp liber va fi scoasa tot mai mult din schema clasica, de sorginte religioasa, a celor cinci-sase zile lucratoare urmate de una sau doua zile libere, pentru ca stabilirea unei granite intre timpul liber si timpul dedicat profesiei va deveni imposibila. Medicina sustine deja ca individul nu trebuie sa-si adapteze activitatea decat la propriul bioritm, nu la programul de lucru cu ore fixe sau la alternanta naturala zi-noapte.

Prin urmare, companiile, in special din sfera comertului si a serviciilor, incep sa inteleaga ca rentabilitatea lor va depinde tot mai mult de capacitatea de a sta la dispozitia clientilor nonstop, 24 de ore din 24 si sapte zile pe saptamana. Exista analisti care prevad ca lumea viitorului va semana tot mai mult cu un restaurant drive-in, unde clientul va veni la orice ora si isi va lua orice produs.