Firma Volkswagen testeaza un Golf TDI biodiesel, cu rezultate promitatoare. 2010: generatia electrica Producatorul Toyota a dezvoltat o varianta hibrida cu doua motoare – unul cu combustie interna, altul electric, utilizate alternativ. Motorul clasic este folosit atat pentru propulsie, cat si pentru reincarcarea generatorului de curent. Emisiile de noxe scad mult fata de varianta integral-benzina, iar autonomia este similara cu a oricarui automobil clasic. Daca, in anii ce vin, costul de productie va scadea, Tzero va incerca sa demonstreze ca se poate „electric 100%“. Dincolo de performantele de-a dreptul sportive – 4 secunde de la 0 la 100 km/h, 160 km/h viteza maxima –, Tzero are si o autonomie de functionare de 400 de kilometri (fata de 100 la automobilele electrice actuale).
Secretul consta in utilizarea unor baterii cu ioni de litiu. 350 de kg de baterii! Volvo vinde deja un model echipat cu un motor ce functioneaza cu benzina plus gaz sau biogaz. Dupa demarajul pe benzina, motorul comuta automat pe gaz. Volvo sustine ca performantele masinii sunt aproape identice cu ale modelelor clasice, in timp ce emisia de noxe se reduce semnificativ. Un plus pe care il aduce modelul este costul redus al gazului natural sau al biogazului, acesta din urma putand fi obtinut prin fermentarea deseurilor organice.
Utilizarea acestora pentru producerea de combustibil ar rezolva, implicit, si problema depozitarii reziduurilor, problema care sufoca, la ora actuala, marile aglomerari urbane. 2040, energieæhidrogen Hidrogenul comprimat transformat in energie pentru un motor electric – acesta ar fi principiul de funtionare a lui Hy by Wire. Masina va fi condusa mai degraba ca intr-un joc pe computer, cu ajutorul unui soi de joy-stick. Pe sosea, zero emisie de CO2, zero poluare. Si, pe termen lung – mai ales in perspectiva epuizarii rezervelor de petrol –, avantajul unei materii prime, hidrogenul, considerata inepuizabila. Toate aceste solutii anunta aceeasi preocupare pentru masina viitorului: performante, siguranta, un pret rezonabil si, mai ales, o poluare cat mai redusa. De pe plansetele proiectantilor, viitorul automobilului se vede verde.
Foto: Bibedum, Guliver
In mod similar, fiecare tara/zona isi fixeaza propriile reguli de constructie si circulatie a autovehiculelor. Intr-o majoritate covarsitoare, automobilele sunt propulsate astazi de motoare ce ard benzina si motorina pentru a obtine energie.
In urma combustiei, fiecare astfel de motor arunca in aer oxid de azot, hidrocarburi, monoxid de carbon si dioxid de carbon. Separat sau impreuna, aceste emisii sunt toxice pentru atmosfera. Doi, unu, tzero Dar mai e si reversul medaliei. Motoarele produc placere si hranesc pasiuni. Soferii vor cai-putere, iar publicul consuma sporturile cu motor pe post de adrenalina cu miros de rafinarie. Absorbiti de viteza si de demaraje, soferii si spectatorii nu au timp de dezbateri pe teme ecologice.
Secretul ar fi, s-au gandit inginerii, sa se obtina aproximativ aceleasi performante, dar cu infime consecinte nocive. Iar numaratoarea inversa ar putea suna asa: doi, unu, tzero! Tzero e o masina de curse care nu emite noxe. Tzero e o masina 100% electrica. Deja testata, ea are rezultate excelente la drum, dar prezinta un inconvenient major: costa 250.000 de euro. In aceste conditii, evident, nu va fi produsa deocamdata in serie. Dar cum Tzero este o valoare in sine, va astepta la rand cu rabdare. Pana atunci, vor deveni realitate alte solutii ingineresti menite sa atenueze poluarea.
Din 2005 pana in 2010, biocarburantii
Uimitor, dar plantele de soia si porumb ar putea deveni materia prima necesara obtinerii carburantilor pentru propulsia automobilelor viitorului. General Motors a pus la punct un model, denumit Yukon E85, al carui motor functioneaza cu 15% benzina si 85% etanol obtinut din porumb. Au scazut emisiile nocive de care erau responsabili compusii chimici din benzina. Insa etanolul – obtinut prin fermentarea porumbului – nu inlocuieste complet benzina.
Pentru a lua startul la temperaturi scazute, motorul are inca nevoie de un combustibil mai inflamabil decat etanolul, asa incat este necesar sa se pastreze in compozitie macar 15% benzina. Si motoarele diesel au propria varianta cu emisii nocive reduse, denumita biodiesel. In loc de motorina, aceste motoare folosesc un compus obtinut prin separarea glicerinei din uleiurile vegetale. Materie prima posibila: soia. Combustibilul de acest fel poate fi utilizat in motoare singur sau in amestec cu motorina. Din nou, studiile indica o reducere importanta a poluarii.