Ocolul Pamantului in 98 de minute

Daca dragii nostri antici urcau spre cer cu muntele sau cu piramida, noi, care suntem la randu-ne anticii unor viitori antici, cucerim verticala incomparabil mai repede. N-am ajuns inca sa ne miscam cu viteza gandului, dar o facem asa cum predecesorii nostri nici cu gandul n-au gandit. Ce cautam acolo? Exact ce cauta cel ratacit in hatis: sa iasa in camp si sa vada padurea.

Fireste, jos nu se mai disting bande inarmate razboindu-se prin cartiere, spitale gemand de bolnavi si palcuri de cersetori sufocand strazile, tornadele par biete fuioare de fum iesite dintr-o pipa uitata aprinsa pe fotoliu, nici o furnica n-ar vrea sa arate atat de marunta si de fragila ca un transatlantic si putin i-ar mai trebui Amazonului ca sa-si iasa din matca daca ar afla ca, vazut de la cateva sute de mii de metri, nu-i mai mare decat o rama. Dar parca, de o vreme, cel care prives­te de atat de sus a inceput sa tanjeas­ca iar la Pamant.

• Fizicienii au găsit dovezi pentru „timpul negativ”
• Astronomii din Galați au descoperit o nouă stea variabilă! Ce nume a primit?

Greu de priceput unde-i de fapt locul omului in lume. Poate doar sa-i dam celui de jos sansa de a privi in sus, iar celui de sus ocazia de a ne explica de ce lumea de la picioarele lui este cea mai buna si mai frumoasa dintre lumi. Ce a vazut Ikonos Gratie fotografiilor din aceste pagini, noi, cei de jos, calatorim la bordul satelitului Ikonos (cu un foarte scurt popas in The Indian Remote Sensing Satellite) si privim lumea de acasa ca si cum ar fi pe de-a-ntregul a noastra.

Ne aflam la 680 de kilometri deasupra scoartei terestre si vitezometrul indica 28.160 de kilometri pe ora, asa incat dam ocol Pamantului in doar 98 de minute, suficiente insa pentru a vizi­ta in aceasta clipa Vaticanul iar peste trei minute Parisul, a ajunge in America in urmatoarele optsprezece si a face o baie in Pacific dupa nici un ceas de drum. Pe cat de sprinten, pe atat de destept si de talentat este tanarul Ikonos (abia a implinit cinci ani), nascut la Denver, Colorado, in 1999. Sta treaz 24 de ore din 24 si vede tot ce misca-n lumea noastra, ramanand insa nevazut si nestiut pentru cei mai multi dintre noi. In aceste pagini, insa, a acceptat sa ni se confeseze.

Foto: Guliver, Space Imaging, European Space Imaging, Space Imaging Middle East