CONCORDIA – Viata la capatul lumii

Cel mai important proiect actual al bazei ramane insa EPICA. La 10 iunie anul curent, in cadrul lucrarilor programului, a fost extrasa o carota de aproape 3 kilometri lungime, care a permis obtinerea unor esantioane de gheata vechi de 740.000 de ani. In afara faptului ca depasesc cu aproximativ 350.000 de ani precedentul record, aceste esantioane confirma ceea ce pana acum n-a fost decat o presupunere: cea mai lunga perioada calda a avut loc cu 420.000 de ani in urma si a durat circa 28.000 de ani. O perioada similara – in ceea ce priveste conditiile atmosferice, orbita si axa Terrei – celei pe care o traim acum. Urmatoarea etapa a proiectului prevede extragerea unor fragmente de gheata si mai vechi (circa 900.000 de ani), ceea ce inseamna „doar“ cateva sute de metri de foraj suplimentar in zona Dome C. Cobo­ra­rea in timp, gratie extragerii fragmen­telor de gheata, permite nu doar analizarea climei din trecutul indepartat, ci si, prin extrapolare, prognozarea celei viitoare.

Foto: Guliver, PNRA, IPEV, Electrolux

• Studiu: Dieta mediteraneană poate îmbunătăți memoria prin modificarea bacteriilor intestinale
• De ce racheta Starship a lui Elon Musk depășește NASA în cursa spațială

FACTS

Proiectul EPICA, mod de functionare
Forarea
Se desfasoara la temperatura de –20ºC, inauntrul unui cort botezat Catedrala. Aici se afla o camera de control incalzita, de unde cercetatorii supravegheaza urcarea si cobo­ra­rea prin gheata a instalatiei de foraj. In zona de tranzit, freza inainteaza cu viteza de un metru pe secunda, avansand insa mult mai incet atunci cand decupeaza gheata.
Extractia
Tubul care contine gheata este scos din capatul frezei, iar miezul de gheata e eli­be­rat. Specialistii cred ca la 3.300 de metri adancime se afla gheata cu vechimea de 1.000.000 de ani. Cei trei kilometri de gheata extrasi pana acum cantaresc 21 de tone.
Depozitarea
Miezul de gheata este depus in incaperi speciale, in mostre cu diametrul de 10 cm si lungimea de trei metri. In momentul extractiei, acestea au temperatura de –50ºC, dar apoi sunt aduse la –20ºC, temperatura de studiu optima, la care nu exista riscul de sfaramare instantanee.
Analiza
Fiecare esantion este taiat in mai multe sectiuni, impachetat si trimis spre diferite labo­ra­toa­re din Europa. Aici, interesul cercetatorilor se poate indrepta fie catre izotopii de hi­dro­­­gen si oxigen, fie catre ramasitele de praf sau cenusa vulcanica prinse in gheata. Cea mai dificila analiza este aceea a gazelor de tip bioxid de carbon si metan.