Astronavele secolului XXI

Pe baza acestui principiu, a fost reusit un mic truc, botezat Efectul Cazimir: doua farfurii metalice asezate fata in fata in vid vor avea tendinta sa se apropie una de cealalta fara ca vreo forma de energie sa le determine s-o faca. Explicatia este ca, in spatiul dintre cele doua suprafete, orice radiatii produse de vid sunt, treptat, eliminate. In exterior, acest lucru nu se intampla, deci acolo exista mai multe radiatii. Energia din afara fiind mai mare decat cea dintre farfurii, ele vor fi impinse una in directia celeilalte.

Gaura de vierme
O idee faimoasa, schitata pentru prima oara in 1935, de catre Albert Einstein si Nathan Penrose, si resuscitata in anii ‘80, mai ales in randul scriitorilor SF: in spatiu exista niste gauri sau puncte care actioneaza ca niste scurtaturi intre doua zone diferite ale Univer­su­lui. Calatoria printr-o gaura de vierme nu dureaza mai mult de cateva picosecun­de. Folosita cu succes in serialul Star Trek, ideea gaurii de vierme a fost deja demonstrata teo­re­tic de catre oamenii de stiinta de la labo­ra­toarele CERN din Elvetia. In prezent, acestia lucreaza la optimizarea primului acce­le­rator de particule din lume – in­stru­­ment prin intermediul caruia s-ar pu­tea crea o gaura de vierme in laborator.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

HOPA-SUS cu laserul pe orbita
Ne-am obisnuit ca vehiculele spatiale sa aiba atasate, undeva in spate, sursa de energie. Insa ce ati spune daca, in schimb, energia ar putea fi furnizata din exterior? Conceptul de energie transmisa (beamed energy) se bazeaza pe faptul ca o raza laser (sau un fascicul puternic de microunde) ar putea fi indreptata in directia unui vehicul spatial. Acesta, echipat cu un dispozitiv de receptare (de felul velelor solare), primeste energia si o transforma in miscare. Unii cercetatori sunt convinsi ca pe anumite planete sau asteroizi din sistemul nostru solar ar putea fi instalate proiectoare laser care sa func­tio­neze ca niste relee de energie, ali­men­tand astronavele din loc in loc, in timpul calatoriei spatiale. In anul 2000, prin aceasta metoda, in cadrul unui experiment NASA tinut secret pana la sfarsitul toamnei 2004, un vehicul a fost inaltat la altitudinea de 100 de metri. Cum va avertizam la inceput, stingeti-va ti­ga­rile si puneti-va centurile de siguranta!

Foto: Guliver, EADS Space, Tethers Unlimited, Boeing, NASA, ESA