X-Prize – Aventura continua

Premiul pe care si l-a adjudecat SpaceShipOne (SS1), nava spatiala a com­pa­niei Scaled Composited, a fost de 10 milioane de dolari. Pe 4 octom­brie 2004, SS1 a executat cel de-al doilea sau zbor la peste 100 km inaltime in mai putin de 15 zile de la primul – conditie ce trebuia neaparat indeplinita pentru dobandirea titlului.

Mai multe categorii
Pentru ceilalti 23 de concurenti, insa, nu este totul pierdut. Peter Diamandis, creatorul X-Prize, a decis: competitia se va transforma intr-un eveniment anual si se va desfasura la o baza special construita in New Mexico, Statele Unite. Categoriile la care se va concura vor privi frecventa zborurilor, numarul maxim de pasa­geri imbarcati, numarul total de lan­sari, altitudinea maxima si cel mai scurt timp de zbor, pentru a da sanse la glorie mai multor competitori. Obiectivul declarat este clar: capitali­za­rea eforturilor echipelor care au investit in concurs si recompensarea spiritului lor novator. In acelasi timp, miza comerciala a competitiei nu este deloc de neglijat.

• De ce, în timpul „miliardului plictisitor”, Pământul nu a avut munți?
• Trucul șocant prin care poți să-ți crești masa musculară

Nici unul dintre concurenti nu vrea sa rateze sansa de a se „lansa“ pe o piata cu potential foarte mare: cea a turismului spatial sau, mai exact, suborbital. Nici o legatura insa intre turismul suborbital si Dennis Tito, miliardarul care in 2001 a platit „micuta“ suma de 20 de milioane de dolari pentru a petrece o saptamana la bordul Statiei Spatiale Internationale. In cazul X-Prize, este vorba despre zboruri la inaltimea de circa 100 de kilometri, care garanteaza cateva minute de imponderabilitate inainte de intoarcerea pe Pamant – lucru nu chiar atat de dificil de realizat si, mai ales, mult mai putin costisitor.

Branson spatial
Cel care a intuit printre primii potentialul acestei piete a fost Richard Branson. Nababul de la Virgin, deja proprietar al unei companii aeriene, nu a ezitat sa infiinteze Virgin Galac­tic, o investitie de 20 milioane de dolari. El a cumparat cu licenta tehno­logia de constructie a SpaceShipOne si si-a pro­pus ca in doi sau trei ani sa transforme SS1 intr-o nava comerciala capabila sa ofere servicii de turism spatial unor clienti nu neaparat miliardari – pretul biletului urmand sa se ridice la aproximativ 160.000 de euro. Conform celor de la Virgin, circa 7.000 de potentiali turisti s-au inscris deja pe listele de asteptare, printre ei numarandu-se si actorul William Shatner, capitanul Kirk din serialul Star Trek. Ideea unui concurs international care sa sustina decolarea de pe Pamant a primei nave spatiale private, spargand astfel monopolurile guvernamentale asupra zborurilor in spatiu, este considerata „de geniu“; de altfel, proiectul pare mai mult decat rezonabil in comparatie cu cel al hotelurilor spatiale gigantice sau cu alte elucubratii futuriste. In urma succesului de proportii in­registrat, Fundatia X-Prize s-a asociat cu World Technology Network, in scopul de a recompensa si alte tipuri de proiecte.

Spiritul Pionierilor Spatiului
Lor le apartine viitorul. Philip Storm si Eric Meier, ambii in varsta de 26 de ani, sunt singurii angajati ai Space Transport Corporation, companie pe care au fondat-o in 2002 cu unicul scop de a face spatiul accesibil cat mai multor persoane. Pasiunea lui Storm pentru rachete dateaza din copilarie, ca si cea a lui Meier pentru mecanica. S-au intalnit la Aerojet, firma de aeronautica unde lucrau amandoi, iar cand au aflat despre X-Prize nu au mai stat pe ganduri. Au renuntat la slujbe si s-au instalat intr-un hangar unde, impreuna cu cativa colaboratori voluntari, au petrecut 70-80 de ore pe saptamana. Rezultatul a fost Rubicon, o racheta de conceptie clasica, avand diametrul de 1 metru si inaltimea de 8 metri, care poate adaposti in partea sa superioara o capsula pentru echipaj. Nava a fost realizata cu un buget foarte redus: partea electronica a fost cumparata din comert, iar in locul combustibilului lichid cerut de complexele pompe turbo si de injectoare, cei doi au folosit combustibil solid.