Tutun, alcool, cocaina, stimulente

Alcool
Actiune asupra creierului
Nedigerat, etanolul este vehiculat prin sange pana la creier. Dezorganizeaza membranele neuronale si se fixeaza la intamplare pe numerosi receptori neuro­nali. Depresor al sistemului nervos central, alcoolul ince­ti­neste activitatea creierului activand neuronii inhi­bitori (GABA-acid gama-aminobu­tiric) si inhiband neuronii activatori (glutamat, nicotina). Descarcarea de dopamina survine prin perturbarea neuronilor GABA si eliberarea de opioizi interni (antistres, antidurere). Acestia din urma sunt de asemenea implicati in retrocontrolul secretiei de dopamina. Alcoolul afecteaza memoria, luarea de decizii si reflexele, provoaca ebrietatea si apoi somnolenta, uneori greturile. Risc de coma etilica la doze mari.

Toleranta si dependenta
In timp, ficatul degradeaza din ce in ce mai bine etanolul (reducerea duratei ebrietatii). Creierul moduleaza cantitatea si sensibilitatea receptorilor neuronali, reducand faza de sedare si sporind efectele ebrietatii: perturbarea procesului de retrocontrol al dopaminei face circuitul recompensei hipersensibil. Membranele neuronilor se rigidizeaza si devin impermeabile. Pentru a atinge starea de ebrietate, dozele de alcool trebuie sa creasca (toleranta), dar efectele lor sunt cu atat mai intense (intervine sensibilizarea).

• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor

Pericole
Alcoolul antreneaza un aflux excesiv de calciu in neuroni si, rigidizandu-le membrana, le perturba schimburile cu mediul propriu. Multe dintre celulele nervoase mor. Ansamblul facultatilor cognitive este afectat (mai ales memoria, rationamentul si concentrarea). Pot aparea anxietatea si depresia. Toxicitatea generala se manifesta prin tulburari cardiovasculare, alterari ale fibrelor nervoase si musculare, afectiuni ale ficatului, cancere ale tubului digestiv.

Sevraj
Simptome ale abstinentei: la stoparea consumului cronic, reducerea eliberarii opioizilor interni sta la originea unei stari generale proaste, care poate genera o recidiva. Modificarea echilibrelor se manifesta prin depresie (scadere a eliberarii de dopamina) si printr-un comportament agitat (hiperactivitate neuronala). Complexitatea mecanismelor implicate explica dificultatea sevrajului. Hipertensiune, tahicardie, tulburari de somn, anxietate, convulsii, halucinatii senzoriale, dezorientare temporala.

Aceste simptome pot dura o saptamana. In unele cazuri apar delirul, febra, depersonalizarea. Punerea sub observatie: tratamentul se face cu ajuto­rul unui medic specialist si/sau in structuri specia­li­za­te. Ajutorul psihologic si anxioliticele sunt adeseori necesare pentru evitarea anumitor simptome ale sevrajului. Risc de recidiva: foarte puternic 50% la sase luni Cifre 3,2 dintre decesele din lume sunt atribuite alcoolului. In Romania, procentul adolescentilor care beau alcool a crescut cu 3% in 2003 fata de 1999. 55% dintre adolescenti au inceput sa bea inainte de a implini 14 ani.