Cei sapte oameni noi

Homo tribalensis

Peste 100 de ani Indelungata moda a depilarii parului de pe corp culmi­neaza cu tehnici genetice care permit indepar­ta­rea permanenta a oricarei pilozitati.

Peste 101 ani Pilozitatea corpo­rala este „back in fashion“. Clinicile de modificare genetica au fost luate cu asalt de tineri trendy, care cer terapii de rever­sibilitate a depilarii. Maga­zi­nele de haine inregistreaza pierderi colosale.

Peste 102 ani Fashion victim sau ba, daca te respecti nu mai iesi in lume fara trei sani (valabil si pentru barbati) si fara a-ti regla in prealabil luminozitatea pielii (in orice combinatie a celor 243 de culori disponibile). De asemenea, orice pilozitate corporala e considerata „out“.

Homo immortalus

Speranta de viata umana creste dramatic, pe masura ce oamenii de stiinta pun la punct modalitati de a contracara cauzele genetice, celulare si biochimice ale imbatranirii. Un trend care va culmina in cele din urma cu nemurirea biologica. Speranta sporita de viata este insotita de profunde schimbari culturale, pe masura ce rata natalitatii scade, pentru a compensa rata redusa a mortalitatii.

Peste 100 de ani Cercetatorii produc o specie de soareci care nu imbatranesc. Acest fapt duce la restructurarea revolutionara a societatii, populatia votand pentru politicienii care promit sa puna tehnologia la indemana maselor.

Peste 1.000 de ani Un om nascut in 2006 isi sarbatoreste cea de-a 1.000-a aniversare si urmeaza sa beneficieze de pe urma a inca o mie de ani de dezvoltare a tehnologiilor antiim­ba­tranire, adaugandu-si aproximativ 10.000 de ani la speranta de viata.

Peste 10.000 de ani  Dispare institutia casatoriei, ca si iesitul la pensie. Zeci de ani de munca alterneaza cu zeci de ani de… chefuit. Practicarea asidua a spor­tu­rilor extreme duce la dezvoltarea unor tehnologii ce reduc proba­bi­litatea ca oamenii sa fie omorati in accidente.

Homo postapocalypticus

O catastrofa globala – holocaust nuclear sau cioc­nirea Terrei cu un asteroid – sterge de pe fata Pa­man­tului civilizatia si teh­no­logia care o sustine, dar cruta cateva fiinte umane. Selectia naturala se re­in­staureaza ca forta motrice a evolutiei umane, supra­vie­tuitorii fiind fortati sa se bazeze pe aptitudi­ni­le/ca­pacitatile lor evoluate.

Peste 1 an Un asteroid cu diametrul de 100 km loveste Pamantul. Doar 5% dintre vietuitoare supravietuiesc impactului, printre care si cateva mii de oameni raspanditi pe glob.

Peste 100 de ani Sunt tocmai supravietuitorii din cele mai putin dezvoltate regiuni ale lumii – cei care nu au avut acces la medi­camentele moderne si ale caror genoame sunt cel mai putin degradate de interventii medicale, cei aflati in forma maxima si dupa anii postapocaliptici.

Peste 1.000 ani In urma a 400 de gene­ratii de apriga selectie naturala – pe parcursul careia supravietuitorii au fost nevoiti sa exploreze noi surse de hrana si sa faca fata unor conditii de mediu letale – oamenii s-au slefuit din punct de vedere genetic ca niciodata in decursul istoriei lor evolutive.

Homo astronauticus

Nestavilita expansiune a populatiei, teama de o catastrofa globala survenita pe Pamant sau doar spiritul aventuros i-ar putea face pe oameni sa initieze colonizarea spatiului. Ceea ce ar putea crea mari bariere in privinta amestecului intre popoare care au incetat sa mai existe pe Pamant, pregatind terenul pentru colonii izolate, in vederea sustinerii evolutiei independente, fapt ce va duce in cele din urma la formarea pe alte planete a unor specii diferite.

Peste 100 de ani Prima populatie de oameni stabilita in spatiu. Initial, aici interactiunile intre populatii sunt suficiente pentru a permite metisajul genetic, asa ca ele urmeaza trasee similare de evolutie.

Peste 1.000 de ani Stapanim modul de a calatori la o viteza apropiata de a luminii si incepem sa colonizam Cosmosul in toate directiile cu rapiditate. Speciatia este acum inevitabila.

Peste 50.000 de ani Semnele evolutiei incep sa se arate pe masura ce oamenii din diferite lumi incep sa se adapteze la conditii extrem de diferite fata de cele existente pe Pamant. Oamenii vor avea nevoie de cca 100.000 de ani de izolare reproductiva pentru a forma noi specii. Asadar, in acest stadiu, descendentii nostri inca seamana a fiinte umane.

Peste 100.000 de ani Urmasii nostri din alte lumi au acumulat de acum diferente genetice pe care sunt incapabili sa le hibrideze; ca atare, noi specii s-au format si adaptat la noile lor medii.

Homo cyberneticus

Parcursul evolutiv al omului si cel al masinii se impletesc, permitand noi moduri de comunicare si o putere a mintii crescuta, in timp ce vechile si delicatele trupuri biologice sunt inlocuite cu componente tehnologice mai robuste si mai functionale.

Peste 10 ani Primele experimente ale comunicarii intre oameni doar prin intermediul gandului, gratie interfetei creier-computer.

Peste 100 de ani In cadrul unor operatii de rutina, oamenii sunt prevazuti cu orificii care le permit sa se conecteze la diverse aparate.

Peste 1.000 de ani Cyborgii reprezinta populatia majoritara. Doar cateva comunitati izolate de Homo sapiens nerecon­ditionati mai exista, iar acestea isi sustin propriul traseu evolutiv.

Peste 1 milion de ani Singura structura umana recognoscibila a ramas creierul, conectat permanent la un matrix si alimentat cu realitate virtuala. Constienta poate fi downloadata intr-o stare metalizata.

Homo hippocraticus

Stiinta medicala face ca genele de calitate proasta sa supravietuiasca selectiei naturale, cauzand degradarea genomului uman. Sistemul imunitar al omului este slabit genetic, la fel ca ochii si dintii nostri, in timp ce genele care fac nasterea dificila supravietuiesc, provocand o crestere a nasterilor prin cezariana.

Peste 100 de ani Inteligenta omeneasca medie este amplificata pe masura ce nasterile prin cezariana devin norma, permitand copiilor cu capul mare sa fie nascuti de femei cu bazinul ingust.

Peste 500 de ani Degradarea genelor este corectata prin modificari genetice. Tehnici sofisticate sunt dezvoltate pentru a garanta ca modificarile sunt transmise de la parinti la copii.

Peste 1.000 de ani Tehnologiile de reproducere se dezvolta intr-o asemenea masura, incat procreatia se disociaza de sex, acesta devenind un simplu instrument de relaxare.

Homo climatologicus

In cazul in care se vor adeveri cele mai urate scenarii ale schimbarilor climatice, selectia naturala nu va putea tine pasul. Din fericire, cultura umana si tehnologia o vor face.

Peste 100 de ani O crestere cu 6 grade Celsius a temperaturii globale. Plajele statiunilor din Groenlanda sunt pline de turisti. Sistemele cibernetice de racire a corpului se vand ca painea calda.

Peste 1.000 de ani Temperaturile globale s-au redresat si sunt cu 10 grade Celsius mai ridicate decat in 2006. Intregul habitat natural al lumii este adapostit in sere de sticla cu climat con­trolat, de marimea Belgiei. Belgia insasi se afla la 50 de metri sub nivelul marii.

Foto: Reuters, Photoland/Corbis