Sa fi venit, totusi, viata din cer?

Termenul de panspermie si teoria insamantarii Pamantului cu germeni extraterestri nu sunt noi. Ambele reprezinta creatii ale filosofului grec Anaxagoras, care, ca toti contemporanii sai, credea ca a crea viata din materia neinsufletita este un privilegiu al zeilor. De aceea, sustinea el, viata n-ar fi putut ajunge pe Pamant decat venind de undeva de departe, dintr-un spatiu locuit de divinitatile creatoare. Dupa cum se vede, panspermia lui Anaxagoras tinea si de o credinta creationista, iar daca astazi termenul a fost pastrat, intelesul sau este totusi diferit de cel din Antichitatea greaca. Adeptii moderni ai panspermiei (numita, cu un termen mai actual, exogeneza) considera ca viata a aparut pe Terra din niste forme precursoare, transportate de meteoriti sau de praful cosmic. Moderatii sustin ca e posibil sa nu ne fi venit niste vietuitoare de-a gata, de pilda organisme unicelulare primitive, ci doar anumite molecule organice care stau la baza materiei vii; acestea ar fi putut aparea pe alte corpuri ceresti si, ajunse pe Pamant, au gasit conditii propice pentru a lua parte la un proces ce a avut ca rezultat ivirea primelor vietuitoare. La capatul opus al spectrului, aripa radicala a simpatizantilor acestei teorii sustine chiar varianta insamantarii intentionate a Pamantului cu germeni ai vietii, de catre o civilizatie extraterestra mult mai avansata decat cea a pamantenilor.

Cercetari recente arata ca viata a aparut pe Pamant repede, la cateva sute de milioane de ani dupa formarea planetei (care ar fi avut loc acum cca 4,5 miliarde de ani); or, spun adeptii panspermiei, e imposibil ca lucrurile sa fi mers atat de rapid, sa se fi trecut de la materia anorganica inerta la materia vie intr-un timp atat de scurt, doar prin mutatii intamplatoare si prin selectie naturala. Mai plauzibil este ca Terra sa fi primit din spatiu ingredientele necesare, macar „semipreparate“, sub forma unor molecule organice complexe. Dar de unde ar putea proveni „germenii vietii“? Cunoastem cateva corpuri ceresti care, dupa cercetarile de pana acum, ar fi putut gazdui candva forme de viata. Dupa informatiile culese de vehiculul martian Rover, trimis de NASA, pe Marte ar fi existat candva apa. Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, pare a fi constituit in buna parte din apa lichida. Titan, cel mai mare dintre satelitii lui Saturn, este bogat in compusi organici. Si acestea sunt doar cateva dintre corpurile ceresti pe care e posibil sa existe sau sa fi existat viata. Sunt destul de aproape de noi si au fost investigate. Cand te gandesti la miliardele de planete departate si necunoscute, nu pare deloc imposibil ca de pe una dintre ele sa fi pornit cele dintai organisme sau macar cateva molecule organice care, dupa o lunga odisee prin nemarginire, sa fi nimerit, intr-o buna zi, pe o planeta calduta, ospitaliera, pe care, departe de a pieri, au prosperat si au evoluat intr-un chip uimitor. 

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Intrebare: ar putea un organism viu sa supravietuiasca unei calatorii interplanetare? Raspuns: de ce nu? Exista astazi pe Pamant organisme incredibil de rezistente la factori de mediu deosebit de agresivi. Asemenea organisme, care poarta numele sugestiv de extremofile, sunt in general bacterii. Unele traiesc intr-un mediu extrem de acid, altele in medii foarte alcaline. Unele isi duc viata in apele fierbinti ale  izvoarelor termale submarine, altele in apele oceanice de pe fundul Gropii Marianelor, la 11.000 de metri adancime si la o presiune uriasa. Deci este evident posibil sa existe microorganisme care sa supravietuiasca si conditiilor dure presupuse de o calatorie prin spatiul cosmic.
Temperaturi mari, de pilda, pot aparea datorita impactului care ar smulge meteoritul de pe planeta sa mama, apoi la intrarea in atmosfera terestra si la impactul cu Pamantul.

In valtoarea preocuparii generale pentru planeta Marte (pesemne s-o fi gasit ceva important acolo, ca prea se agita lumea!), multe scenarii ale panspermiei, supuse azi experimentelor de simulare, sunt construite pe baza ipotezei (cam… SF pentru multi dintre noi) ca niste microorganisme provenite de pe Marte ar fi ajuns acum aproximativ 3,8 miliarde de ani pe Terra. Evident, faptul ca experimentele se refera la Marte are legatura si cu faptul ca in ultima vreme s-au adunat multe informatii despre aceasta mult-cercetata planeta, astfel incat, daca e vorba ca savantii sa faca experimente de simulare, exista date pe baza carora sa le poata face. In temeiul unor astfel de experimente, astrofizicianul Brett Gladman, de la Universitatea canadiana din Columbia Britanica, a estimat ca, la fiecare cateva milioane de ani, Marte sufera, din partea cometelor sau a asteroizilor, impacturi indeajuns de puternice pentru ca bucatile de roca desprinse de izbitura sa poata ajunge pe Pamant. Calatoria dureaza mult, cele mai multe dintre aceste pietre calatoare care sosesc la noi au petrecut mai multe milioane de ani in spatiu; putine ajung rapid pe Pamant. O estimare mai clara arata ca, la trei ani dupa impact, aproximativ 10 bucati de roca mari cat un mar, desprinse de pe suprafata Planetei Rosii, ajung pe Terra. Un alt pericol care pandeste vietuitoarele ce ar calatori prin spatiu este marea intensitate a radiatiilor cosmice. Totusi, exista bacterii destul de obisnuite, cum ar fi Bacillus subtilis, care suporta doze impresionante de radiatii, iar unele specii bacteriene, cum este Deinococcus radiodurans (denumirea este elocventa), sunt de-o rezistenta de-a dreptul de necrezut la asemenea agresiuni.

Asa cum, in 1953, experimentele realizate de Miller au aratat ca, in anumite conditii, trecerea de la materia anorganica la moleculele vietii este posibila, tot astfel numeroasele experimente de simulare efectuate in ideea studierii panspermiei arata ca, in anumite conditii, ar fi posibil… Sigur, am putea sa ne punem intrebari asupra modului in care a aparut viata pe planeta aceea (sau ce-o fi fost) de unde a venit la noi. Sau putem sa pornim de la ideea ferma ca viata este o proprietate inerenta Universului, ca materia vie a existat intotdeauna, pur si simplu, ca orice alta forma de materie din Univers. Aceasta teorie, numita a ascendentei cosmice (Cosmic Ancestry), numara printre adeptii sai cel putin doua celebritati – astronomii britanici Fred Hoyle si Chandra Wickramasinghe. Ei sustin ca organizarea materiei vii si mecanismele ei de functionare nu pot fi decat rezultatul unor programe de o complexitate extrema, mult prea sofisticate pentru a fi fost elaborate in doar cateva sute de milioane de ani; deci, programele cu pricina au venit din alta parte.

In ultimii ani, ceea ce parea o speculatie buna pentru a alimenta producerea unor povestiri si filme stiintifico-fantastice a devenit, dupa cum se vede, punctul de pornire pentru cercetari foarte serioase si de mare anvergura, iar personalitati de prima marime ale lumii savantilor nu se tem sa-si lege numele de aceste teorii indraznete. Timpul va arata cine are dreptate. La urma urmelor, si a sustine ca viata a aparut din materie inerta, prin evolutie chimica, a fost, candva, o indrazneala de necrezut. Si cine stie ce alte explicatii uluitoare – neasemanatoare cu nimic din ceea ce exista acum – ii vor provoca pe savanti sa porneasca pe un drum nu doar nestrabatut, dar nici macar imaginat la ora aceasta? Fiecare ipoteza, fiecare experiment ne mai apropie cu un pas de adevar.

FACTS

Premise

Avem oare motive sa credem ca in spatiul de dincolo de atmosfera terestra ar exista viata sau macar molecule organice de felul celor care ar fi putut sa stea la baza aparitiei vietii pe Pamant?

Da, spun cercetatorii, si aduc drept argumente cateva descoperiri care au facut valva. Astfel, Dave Deamer, de la Universitatea din California, a analizat bucati dintr-un meteorit cazut in anul 1969 in apropierea localitatii Murchison din Australia. Savantul a anuntat ca meteoritul continea aminoacizi (substantele din care sunt alcatuite proteinele) si acizi grasi (componente principale ale membranelor celulare la organismele terestre). NASA a anuntat in repetate randuri (1996, 1997, 1999, 2000, 2004…) ca ar fi descoperit urme fosile de existenta a unor microorganisme in roci provenite din spatiul cosmic, unele dintre ele de pe Marte, fapt ce explica interesul enorm pe care Agentia Spatiala Americana il arata in ultima vreme Planetei Rosii.