Vitaminele care ne îmbolnăvesc

În Marea Britanie, în 2006, s-au cheltuit pe suplimente de vitamine şi minerale 220 de milioane de lire sterline (!), conform statisticilor Food Standards Agency.

Cu toate acestea, din ce în ce mai multe cercetări efectuate în ultimul timp contrazic afirmaţiile laudative legate de beneficiile vitaminelor, demonstrând că vitaminele pot avea uneori efecte nefaste asupra sănătăţii.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Exemple concrete

Una din cele mai şocante dezvăluiri, a fost aceea că 30% dintre multivitaminele de pe piaţă conţin ingrediente în alte doze decât cele declarate pe prospect. Mai mult, studiul realizat de asociaţia ConsumerLab.com susţinea că unele dintre acestea sunt contaminate cu plumb. Rezultatele cercetării au fost publicate în 2009 şi şoca tocmai datorită faptului că primele simptome ale intoxicaţiei cu plumb sunt, de obicei, subtile şi nespecifice, putând apărea la nivelul sistemului nervos, al celui gastro-intestinal sau muscular. În cazul în care problema nu este depistată la timp, plumbul poate provoca delir, atacuri de apoplexie sau chiar comă.

Un alt studiu, publicat la începutul anului 2007 în Journal of the American Medical Association releva că administrarea de antioxidanţi (vitaminele A, C, E şi precursorul vitaminei A, betacarotenul) sub formă sintetică poate creşte riscul de deces. Studiul în cauză a uimit multă lume, mai ales că, până atunci, antioxidanţii se bucuraseră de o reputaţie foarte bună ca apărători ai organismului împotriva radicalilor liberi, care afectează celulele şi accelerează procesul îmbătrânirii. Cu toate acestea, reputaţia antioxidanţilor a fost puternic zdruncinată atunci când coroborarea datelor din 47 de studii clinice, care implicau 181.000 de adulţi, a demonstrat că administrarea vitaminei A, a betacarotenului şia vitaminei E, separat sau combinate, creşte riscul de deces cu 16 procente.
În mod evident, o asemenea descoperire nu putea să nu genereze controverse. Mulţi doctori au criticat cercetarea, susţinând că studiile analizate au fost prea diferite între ele, iar comparaţiile nu puteau fi relevante. Cu toate acestea, părerile au rămas împărţite, mulţi medici întrebându-se de ce atât de mulţi oameni preferă să ia suplimente alimentare în loc să mănânce alimentele din care îşi pot extrage vitaminele şi mineralele necesare.

Câteva luni mai târziu, oamenii de ştiinţă de la Institutul Naţional al Cancerului din SUA au descoperit că bărbaţii care au luat mai mult de o pastilă de multivitamine pe zi aveau un risc cu 32% mai mare de a dezvolta cancer de prostată, dublându-li-se totodată şansele de a muri din cauza acestei boli. Riscul era mai mare dacă persoana în cauză avea astfel de cazuri în familie şi dacă lua suplimente de seleniu, beta-caroten sau zinc.

Tot în 2007, specialiştii de la Universitatea din Washington au aflat că administrarea unor doze mari de vitamina E, de-a lungul a mai bine de 10 ani, creşte uşor riscul apariţiei cancerului pulmonar la persoanele fumătoare. Deşi studiul a fost realizat pe un eşantion de 78.000 de adulţi din Washington, nici presa şi nici oamenii de ştiinţă nu au făcut mare vâlvă, având în vedere că procentele de creştere erau mici, între 7% şi 28%, iar persoanele în cauză erau fumătoare.

Cel mai recent studiu, care aduce în discuţie efectele negative al vitaminelor, a fost elaborat de specialişti din SUA, Finlanda, Norvegia şi Coreea de Sud. Aceştia au studiat efectele pe termen lung pe care le pot avea vitaminele asupra organismului uman, printr-o cercetare ce a inclus 38.772 femei cu vârste cuprinse între 55 şi 69 de ani. Rezultatele au relevat că nivelul ridicat de cupru din corp creşte riscul morţii premature cu 18%. Mai mult, acidul folic, care este recomandat femeilor însărcinate, creşte şansele de deces cu aproape 6%, iar nivelul ridicat de fier în organism sporeşte acest risc cu 4%. Multivitaminele cresc şi ele riscul de deces cu 2,4 procente, suplimentele de vitamina B6 cu 4%, magneziul cu 3,6%, iar zincul cu 3%. Deşi această cercetarea confirmă o alta efectuată la Universitatea din Copenhaga, în 2008, care demonstra că suplimentele alimentare cresc riscul decesului cu până la 16 %, mulţi oameni de ştiinţă dezmint rezultatele, spunând că mare parte din pacienţi luau aceste suplimente ca tyrtament pentru anumite afecţiuni. Ei dau exemplul unui persoane care are anemie si care, dacă nu s-ar trata, tot ar avea un risc crescut de deces.

Chiar dacă unele vitamine nu ne fac rău, ele nu fac nici bine. Cu alte cuvinte, administrarea unor suplimente alimentare ar putea (în cel mai bun caz) să nu aibă niciun efect asupra oraganismului nostru. Acest lucru l-a demonstrat de curând jurnalistul John Cloud de la Time care a luat 3.000 de pastile de astfel de suplimente alimentare, timp de 5 luni. După ce a luat zilnic 22 de pastile, singurele efecte au fost creşterea greutăţii (cu 5 kilograme) şi a nivelului de vitamină D.

Experimentul americanului vine să susţină studii anterioare, precum cele referitoare la eficienţa vitaminei C. 30 de studii, ce au implicat peste 11.000 oameni, care au luat zilnic minimum 200 mg de vitamina C, au demonstrat că vitamina în cauză oferă o protecţie mult prea mică împotriva răcelilor, faţă de numărul mare de pastile administrate.

Problema dozajului

Majoritatea oamenilor cred că aceste pastile sunt naturale şi sigure şi au o încredere oarbă în ele, din moment ce se pot elibera fără prescripţie medicală. Totuşi, problema nu este chiar atât de simplă. Supradozajul cu vitamina E, de exemplu, poate creşte riscul apariţiei hemoragiilor, mai ales dacă pacientul ia anumite medicamente pentru inimă, de genul anticoagulantelor. Pe de altă parte, prea multă vitamina A creşte riscul apariţiei cancerului la ficat şi la plămâni, putând cauza şi malformaţii congenitale sau reducerea densităţii oaselor.

Veştile bune

Din fericire, există şi părţi bune. Cercetările au demonstrat că vitamina D are un rol important în absorbţia de calciu şi în susţinerea sănătăţii oaselor. Vitamina B6 şi-a îmbunătăţit şi ea reputaţia, odată ce oamenii de ştiinţă au descoperit că, dacă acesta este combinată cu metionina (un amionoacid) poate reduce riscul dezvoltării cancerului la plămâni, chiar şi în cazul fumătorilor. Mai mult, aportul de vitamine din complexul B poate încetini semnificativ apariţia bolii Alzheimer, spun studii recente.

Alimente versus pastile

Oricum ar fi, un lucru pare neîndoielnic: a ne procura vitaminele din surse naturale este mult mai bine decât să le luăm sub formă sintetică – fabricate în laborator şi cumpărate de la farmacie. Nimeni nu ştie sigur motivul pentru care hrana este mai benefică decât pastilele, dar una din teorii este aceea că natura oferă un echilibru perfect de compuşi care nu poate fi replicat pe deplin în laborator.

Deşi există dovezi că vitaminele C, E şi betacarotenul protejează inima atunci când sunt provenite din alimente, un studiu recent al specialiştilor de la Universitatea Harvard a demonstrat că ele nu oferă această protecţie atunci când provin din suplimente alimentare sintetice.

Tocmai din acest motiv, specialiştii spun că oamenii ar trebui să aibă, în primul rând, o dietă sănătoasă şi echilibrată. În acest fel, nu ar mai fi nevoie să apeleze la suplimentele alimentare decât în cazul în care se observă un deficit major al unei anumite vitamine.

Este de cea mai mare importanţă să evităm supradozarea acestor substanţe sub formă de pastile. Cele mai mari beneficii aduse corpului vin din partea unei diete corespunzătoare, dar numai 3% din populaţie reuşeşte să aibă un asemenea regim. Prin urmare, administrarea suplimentelor alimentare ar trebui să se facă numai la sfatul unui medic specialist, iar în cazul în care totuşi decideţi să le luaţi fără această recomandare, ar fi bine să vă informaţi, să citiţi cu atenţie prospectul (vorba reclamelor), ca să vedeţi cum e cu eventualele efecte adverse şi să vă consultaţi cu farmacistul.

Dar e mult mai bine să învăţăm să mâncăm sănătos. Şi parcă e mai plăcut decât să luăm pastile.