Top 10 lucruri mai putin cunoscute despre vise

10. Si orbii
viseaza

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in
visele lor. Cei care s-au nascut fara darul vederii sunt privati de
aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la fel de „vii”
ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama
tuturor celorlalte simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie.
Pentru un vazator este greu sa isi imagineze toate aceste lucruri
in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de
puternica, incat acesta poate angrena toate situatiile si
mecanismele fizice posibile pentru a impune un repaus odihnitor si
eficient sistemului.

9. Uitam 90% din tot ce
visam

La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate
din ce a visat. Dupa zece minute, 90% din amintirea visului a
disparut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit intr-o
dimineata dupa un vis fabulos – indus, probabil, de opiu – si a
asternut cu creionul pe hartie descrierea „viziunii dintr-un vis”,
in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate
poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel
de al 54-lea vers, a fost intrerupt de cineva. Coleridge s-a intors
sa isi termine poemul, dar nu si-a putut aminti restul visului.
Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai
exista. De exemplu, Robert Louis Stevenson a scris povestea
Doctorului Jeckyll si a Domnului Hyde prin vis, iar Frankenstein,
al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in
somn.

8. Toata lumea
viseaza

Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tulburare
psihologica grava ), insa barbatii si femeile viseaza diferit si au
reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult despre
alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei
si barbati. Mai mult, atat barbatii, cat si femeile experimenteaza
reactii fizice de natura sexuala in timp ce viseaza, indiferent
daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic,
barbatii au erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic
zona genitala.

7. Visele previn
psihozele

Intr-un studiu recent asupra somnului, s-a constatat ca subiectii
care erau treziti la inceputul fiecarui vis, dar li se permiteau,
totusi, opt ore de somn, au experimentat cu totii dificultati de
concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne de psihoza, dupa
numai trei zile de asemenea tratament. Atunci cand, in sfarsit, li
s-a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise, creierele
subiectilor au recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul
de somn in stare REM (Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a
Ochilor). Adica, au visat mult mai mult, pentru a ajuta la
refacerea cerebrala.

6. Visam numai despre ce
cunoastem

Visele noastre sunt adesea populate de straini care interpreteaza
anumite roluri, bine definite, dar care, desi poate e greu de
crezut, nu sunt inventii ale mintii noastre – acele figuri sunt
figuri reale ale unor oameni reali, pe care i-am intalnit pe
parcursul vietii, dar pe care este posibil sa nu le mai recunoastem
si de care nu ne mai amintim. Asasinul funest din cel mai recent
cosmar poate fi individul care a pus benzina in rezervorul masinii
tatalui pe cand noi eram doar niste copii. Cu totii am vazut sute
de mii de chipuri in viata noastra, asadar exista o rezerva
nesfarsita de personaje pe care creierele noastre sa le utilizeze
in timp ce visam.

5. Nu toti viseaza in
culori

Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii
vazatori viseaza exclusiv in alb si negru. Restul viseaza colorat.
De asemenea, oamenii tind sa aiba teme comune in visele lor,
situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare
ingreunata si pe loc, experiente sexuale, esecuri, intarzieri,
decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor, picarea unui
examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca
impactul unui vis marcat de violenta sau moarte poarta o
incarcatura emotionala mai puternica in cazul unei persoane care
viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb-negru.

4. Visele nu sunt despre
ceea ce par a fi

Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul
sa nu se refere tocmai la acel lucru. Visele comunica intr-un
limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca sa
compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege
visul, este foarte putin probabil sa fie vorba despre un simbol
explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine acea
„interpretare a viselor”, de care se face vinovat Freud si care
asociaza scenarii onirice precum pierderea dintilor cu decesul
cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se apropie,
ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari,
din viata reala.

3. Dependentii care au renuntat la vicii au vise mai
realistice

Oamenii care au fost mult timp fumatori si s-au lasat de acest
viciu, experimenteaza, se pare, vise mult mai vii decat ar avea in
mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie Anormala relateaza:
„In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr-o perioada cuprinsa
intre una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin
un vis despre fumat. In majoritatea viselor, subiectii s-au
surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative, precum
panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii
nivelului de nicotina si nu au fost experimentate de 97% dintre
subiecti atunci cand fumau.” Aparitia viselor era relationata
semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate
ca fiind mai vii decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca
majoritatea simptomelor renuntarii la tutun.

2. Stimulii externi ne invadeaza visele

Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care
majoritatea o avem, cel mai comun, atunci cand un sunet din
realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element din
scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand
ne este sete, frig sau avem o alta nevoie fiziologica, in
realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in vis.
Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare
pahar cu apa, dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta
pana cand te trezesti si chiar bei un pahar cu apa. Acest concept
este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita „Vis provocat
de zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o secunda inainte de
trezire”.

1. Suntem paralizati in
timpul somnului

Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual,
paralizate in timpul somnului – cel mai probabil pentru a se
preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit unor
studii, glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea
somnului, iar neuronii trimit semnale coloanei vertebrale, care
cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia temporara a
corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici
nu viseaza despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi
varsta, micutii au in mod tipic mai multe cosmaruri decat adultii,
pana in jurul varstei de 7-8 ani. De asemenea, daca suntem treziti
in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni-l amintim ceva mai
bine decat am face-o daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de
somn.

CITESTE SI:

• De ce nu ne putem aminti cu precizie ce am
  visat?
• Vreti sa muncim? Lasati-ne sa
  dormim
• Programul de inregistrat
  vise
• Trandafirii ascund secretul viselor
  frumoase
• A fost inventat aparatul care poate citi
  memoriile si visele