Top 10 cele mai ciudate filosofii din lume

10. Idealismul –
spiritul bate materia!

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Orientare fundamentala in filosofie, principala caracteristica a
idealismului este aceea de a i se opune materialismului, prin
solutia pe care o propune in cazul raportului dintre spirit si
materie. Gruparile filosofilor idealisti considera astfel
spiritul ca fiind primordial, natura realitatii bazandu-se
pe ratiune si idei. Orientarea idealista plaseaza materia
pe un loc secund, dependent de spirit, iar in unele cazuri chiar
respinge cu totul existenta materiei. In cadrul acestui curent, tot
ceea ce exista si percepem, apare pe cale de consecinta a fiintarii
spiritului. Ramura obiectiva a idealismului considera ca entitatea
primordiala, spiritul, este extern si independent de constiinta
individuala, iar cealalta, ramura subiectiva, sustine ca esenta
lumii imbraca exclusiv forma spiritului si tot ce contine
realitatea care ne inconjoara reprezinta numai produsul constiintei
individuale careia omul ii este condamnat.

Cei mai importanti filosofi care au cochetat cu idealismul:

• Platon (428/427 – 348/347 i.Hr.)
  
• Gottfried Leibniz (1646 – 1716)
  
• Immanuel Kant (1724 – 1804)
  
• Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 –
  1831)
  
• Arthur Schopenhauer (1788 – 1860)
  

9. Nativismul – 1+1 fac 2,
o stie toata lumea

Avandu-si radacinile in psihologie, curentul filosofic nativist
avanseaza ideea conform careia mintea umana se naste si este gata
incarcata, de la bun inceput, cu idei, ratiune si cunoastere.
Optica nativista a aparut drept ca o reactie opusa ideii
filosofilor englezi empiristi John Locke (1632 – 1704) si David
Hume (1711 – 1776), care decretau mintea umana drept o entitate
„tabula rasa”, o foaie alba sau un burete uscat, dispunand de
eventualitatea imbibarii ulterioare cu experiente si cunostinte,
de-a lungul vietii individului. Teoria nativista atesta ca
noi, oamenii, cunoastem de la bun inceput adevaruri
matematice elementare, ca de exemplu cazul 1+1=2, precum si
adevarul despre Divinitate. In cadrul nativismului se
vorbeste despre posibilitatea ca unele concepte ce nu pot fi
suplinite prin experienta, asa cum este cauzalitatea, trebuie sa
existe anterior oricaror interactiuni alte individului cu viata, si
deci trebuie sa fie innascute si ereditare.

Cei mai importanti filosofi care au avut idei ce pot fi considerate
nativiste:

• René Descartes (1596 – 1650)
  
• Gottfried Leibniz (1646 – 1716)
  

8. Animismul – si copacii
au suflete, nu-i asa?

Animismul sustine ca atunci cand ne referim la notiunea de
suflet sau de spirit, nu ar trebui sa ne limitam la a crede ca
aceasta este o caracteristica strict umana si, eventual, animala.
Ci, dimpotriva, si obiectele, fie ele pietre, plante,
fulgere sau munti, ar trebui percepute ca fiind
insufletite. Multi critici considera, in mod eronat, ca
animismul s-a dezvoltat numai in acele culturi ale caror societati
nu au fost construite pe socluri ale stiintei, ratiunii si
matematicii. Este adevarat – curentul animist este stravechi si a
aparut ca un rezultat al gandirii omului primitiv care a incercat
sa dea un sens lumii, in sens religios, prin personificarea
obiectelor si a fenomenelor naturale. In prezent, animismul este
prezent, intr-o varietate de forme de expresie si manifestare, la
majoritatea popoarelor tribale ale lumii, insa a jucat un rol
fundamental si in religiile mari, precum hinduismul si budismul. De
altfel, astazi, sincretismul religios dintre budism si
shintoism face ca Japonia sa fie tara cu cei mai multi animisti din
lume, marea majoritate a japonezilor crezand in acest
curent.

Cei mai importanti ganditori care au avut idei de natura
animista:

• Platon (428/427 – 348/347 i.Hr.)
  
• Aristotel (384 – 322 i.Hr.)
  
• Georg Ernst Stahl (1659 – 1734)
  
• Friedrich Schelling (1775 – 1854)

7. Atomismul logic – lumea
e simpla… si logica

Popularizat de Bertnard Russel (1872 – 1970) la inceputul
secolului XX, deodata cu dezvoltarea filosofiei analitice, acest
curent filosofic se sprijina pe teoria conform careia lumea
consta din „fapte” logice (sau „atomi”) care nu pot fi
subdivizate. Asemenea nativismului, si atomismul logic a
aparut sub forma unei reactii, de aceasta data la ceea ce se numea
„holism logic”: credinta ca lumea opereaza in asa fel incat partea
nu poate fi cunoscuta fara cunoasterea prealabila a intregului.
Principiul fundamental al atomismului logic este acela ca lumea
contine „fapte”. Acestea sunt structuri complexe constand din
obiecte, carora li se adauga „judecati” (credinte), aflate in
relatie cu faptele si care, prin aceasta relatie, pot fi adevarate
sau false. Atomismul logic sustine ca toate adevarurile
sunt dependente de un strat de fapte atomice si ca lumea este
alcatuita din fapte extrem de simple, usor de
inteles.

Cei mai importanti exponenti ai atomismului logic:

• Bertnard Russel (1872 – 1970)
  
• Ludwig Wittgenstein (1889 – 1951)
  
• Rudolf Carnap (1891 – 1970)
  

6. Deconstructivismul –
cititorul nostru, regele nostru

foto: Andreea-Doria Costin

Denumita astfel de filosoful francez Jacques Derrida (1930 –
2004), teoria deconstructivista sustine, in estenta, ca
observarea unui fragment oarecare de text este lipsita de
orice rost. Acest concept urmareste insemnatatea unui text
in sensul desfiintarii opozitiilor pe baza carora este aparent
fundamentat si in sensul demonstrarii complexitatii ireductibile,
instabile si imposibile a fundamentelor sale. Deconstructia
incearca sa demonstreze ca niciun text nu este un tot
armonios, ci contine mai multe intelesuri contradictorii si
ireconciliabile; ca orice text are mai multe interpretari
pe care el insusi le leaga si a caror incompatibilitate este
nereductibila. De aceea, o citire interpretativa nu poate depasi un
anume prag in ceea ce priveste valoarea de adevar a textului,
cititorul fiind cel care decide in ultima instanta intelesul
lecturii, si nu textul in sine. Altfel spus, niciun text nu poate
transmite la modul pur obiectiv si absolut o informatie.

Cei mai importanti ganditori care au influentat
deconstructivismul:

• Martin Heidegger (1889 – 1976)
  
• Sigmund Freud (1856 – 1939)
  
• Friedrich Nietzsche (1844 – 1900)
  
• Jacques Derrida (1930 – 2004)

5. Fenomenalismul – masa nu
exista!

Fenomenalismul este curentul filosofic conform caruia
obiectele fizice nu exista ca atare, ci ca fenomene
perceptive sau stimuli senzoriali cu diverse localizari in timp si
spatiu. Cu alte cuvinte, nu putem verifica valoarea de
adevar a nimic decat in masura in care il putem percepe prin
intermediul celor cinci simturi de care dispunem. In optica
fenomenalista, obiectele sunt constructii logice rezultate din
proprietati perceptuale. Fenomenalismul se bazeaza pe operatiuni
mentale, aceste operatiuni in sine nefiind cunoscute sau
conditionate in vreu fel de experiente senzoriale. Pentru aceasta
teorie, nu putem spune ca in camera alaturata exista o masa, daca
acolo nu exista o persoana care sa o perceapa. De asemenea, daca un
copac batran si uscat se rupe sub propria greutate si se prabuseste
in padure, intr-un moment in care nici o vietate nu se afla acolo,
din perspectiva fenomenalista putem afirma ca sunetul prabusirii nu
exista, intrucat nu a existat nimeni acolo care sa-l auda.

Cei mai mari filosofi care au abordat fenomenalismul:

• George Berkeley (1685 – 1753)
  
• Immanuel Kant (1724 – 1804)
  
• John Stuart Mill (1806 – 1873)
  
• Arthur Danto (n. 1924)

4. Egoismul etic – sa ne
vedem fiecare de treaba noastra

Egoismul etic indeamna orice individ sa isi perceapa
propria existenta ca avand valoare fundamentala, suprema.
Acest curent filosofic sustine ca apologetii moralitatii isi sunt
lor insisi datori sa faca numai ceea ce le serveste intereselor
proprii. Egoismul etic difera de egoismul psihologic, pentru care
directia de baza este ca oamenii actioneaza doar in interes
personal, nesugerand ca asa si este corect. Se distanteaza, de
asemenea, de egoismul rational, care sustine ca acelasi tip de
actiune este perfect normala, urmarirea interesului propriu fiind o
trasatura a ratiunii. Egoismul etic nu le cere neaparat
moralistilor sa lezeze in vreun fel interesele si bunastarea
celorlalti in urma deliberarilor morale; interesul personal se
poate dovedi, pur aleator, neutru, in detrimentul sau in beneficiul
unui tert, ca efect al satisfacerii sale. Acest individualism
permite demolarea sau tolerarea intereselor si bunastarii altora,
atat timp cat alegerea facuta de individ serveste satisfacerii
interesului propriu. In plus, egoismul etic nu marseaza neaparat pe
ideea ca individul sa faca tot ceea ce isi doreste pe moment; pe
termen lung, indeplinirea unor dorinte imediate se poate dovedi in
detrimentul sinelui.

Cei mai importanti filosofi care au formulat principii ce se pot
incadra in egoismul etic:

• Thomas Hobbes (1588 – 1679)
  
• Friedrich Nietzsche (1844 – 1900)
  
• Max Stirner (1806 – 1856)

3. Absolutismul moral –
alba, neagra

Teoria absolutismului moral intretine ideea ca exista
adevaruri absolute, asa cum exista erori absolute, indiferent de
context si de actiune. Altfel spus, aceasta filosofie
afirma staruinta unor norme si criterii universal valabile, perfect
corecte sau perfect gresite, independent de pozitia lor.
Absolutismul moral se opune teoriilor care atesta ca moralitatea
unei actiuni depinde de consecintele sau de contextul manifestarii
sale. In general, adeptele cele mai inflacarate ale acestui curent
de gandire sunt sistemele religioase, care adopta pozitii
absolute cu privire la morala, pozitii nascute din poruncile
explicite ale unei zeitati. Ca urmare, principalele
sisteme religioase privesc normele morale ca fiind absolute,
perfecte si neschimbabile. Si multe filosofii seculare si-au anexat
credintele acestei premise, afirmand ca legile absolute ale
moralitatii sunt transmise ereditar fiintelor umane, precum natura
vietii in general, sau universul insusi. Spre exemplu, cineva care
crede absolut in nonviolenta considera gresita folosirea ei chiar
si in cazul auto-apararii.

Principalii sustinatori ai absolutismului moral:

• iudaismul, crestinismul si islamul
  
• Immanuel Kant (1724 – 1804)

2. Monismul neutru – ciorba
spiritualo-materialista

Monismul neutru este o conceptia filosofica potrivit careia la
baza tuturor fenomenelor lumii si a intregii manifestari a
existentei se afla un singur principiu, fie el material sau
spiritual. Acest curent filosofic afirma ca fizicul si
mentalul sunt doua moduri de organizare si descriere ale acelorasi
elemente, ele insele „neutre”, adica nici fizice, nici
mentale. Aceasta optica neaga ideea ca materia si spiritul
ar fi doua aspecte fundamental diferite si pretinde ca universul
este format dintr-un singur ingredient, ce imbraca forma unor
elemente neutre. Aceste elemente pot avea proprietatea culorii si a
formei, dar ele nu exista intr-o minte a unei entitati absolute, ci
exista pe cont propriu, fiind de sine statatoare. Monismul neutru
este o forma de reconciliere a idealismului cu materialismul,
sustinand ca natura intrinseca a realitatii ultime nu este nici
mentala, nici fizica, ci o combinatie neutra a celor doua.

Promotorii monismului neutru:

• Baruch Spinoza (1632-1677)
  
• David Hume (1711-1776)
  
• William James (1842 – 1910)
  

1. Solipsismul – Matrix,
frate!

Solipsismul reprezinta o atitudine conceptuala extrema care
declara ca numai propria individualitate exista, iar tot ceea ce se
afla in afara ei reprezinta proiectii in personalitate, constructii
ale perceptiei sau ale intelectului. O versiune radicala afirma ca
nu exista decat subiectul impreuna cu perceptiile si mintea
sa, iar intreaga realitate inseamna un produs al acestor
perceptii, neexistand ceva independent de ele. Din aceasta
perspectiva, toate formele, procesele, indivizii si evenimentele cu
care ne confruntam, tot ce se intampla cu noi si in jurul nostru,
sunt numai impresii create de perceptie/reprezentare si raportarile
conceptuale la aceasta; realitatea neavand existenta in
afara sinelui care o percepe. Intr-o varianta mai
„blanda”, solipsistul admite existenta altor subiecti, independenti
unul de celalalt, fiecare avand propria personalitate reflectata de
propria realitatea, dar realitatea continua si generala ramane o
creatie individuala. In concluzie, solipsismul este acea teorie
filosofica ce atesta ca o persoana nu poate sti nimic sigur
exceptand propria existenta si faptul ca sinele este singurulul
lucru real.

Cei mai importanti filosofi care au imbratisat solipsismul:

• Gorgias (483-375 i.Hr.)
  
• René Descartes (1596 – 1650)
  
• plus mistici si ganditori hindusi si
  budisti
  

______________________________________

foto coperta: Hepta

CITESTE SI:

• Cine
  este adevaratul Dumnezeu al Universului nostru?
• Ne nastem buni si devenim
  rai?
• Auroville, orasul
  renasterii