Cele mai importante 10 descoperiri stiintifice din 2009

Ardi, cel mai batran
stramos al nostru
Degete lungi si elegante, de pianist, o statura de hobbit (nu a
fost mai inalta de 1,2 m) si un cap asemanator cu cel al unui
babuin – micuta Ardi, cel mai vechi hominid preuman descoperit
vreodata, este imposibil sa nu-ti starneasca simpatia. Scheletul ei
a fost reconstituit din peste 100 de bucati identificate in
Etiopia, incepand cu 1992. Ardipithecus ramidus (Ardi, pe scurt) a
fost biped, a trait in zone impadurite, in urma cu 4,4 milioane de
ani si a ramas in deplin anonimat pana cand o echipa de
paleontologi, in frunte cu Tim D. White de la Universitatea
Berkeley din California, a reconstituit fosila si si-a publicat
descoperirea in revista Science, in octombrie, a.c. Citeste mai multe despre
Ardi.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Descifrarea epigenomului
uman
Descifrarea genomului uman, in urma cu aproape 10 ani, i-a facut pe
oamenii de stiinta sa se astepte ca, in viitorul foarte apropiat,
sa inteleaga absolut toate influentele pe care ereditatea le poate
avea asupra vietii noastre. Astfel, a aparut un nou domeniu de
cercetare, epigenetica, care porneste de la ipoteza ca
comportamentul genelor poate fi modificat de influente externe si
ca aceste modificari sunt transmise generatiilor viitoare. De
exemplu, oamenii care fumeaza de tineri produc schimbari la nivel
epigenetic ce se transmit nepotilor. O echipa de cercetatori
americani de la Institutul Salk a reusit sa demonstreze aceasta
ipoteza de abia la sfarsitul acestui an, realizand prima harta
detaliata a epigenomului uman. Utilitatea ei? Cancerul si o multime
de alte boli isi pot afla leacul in anii care urmeaza. Citeste mai multe despre
epigenetica.

Terapia genetica reda
vederea
Stiinta moderna ofera deja moduri de a ne imbunatati dispozitia
mentala, apetitul sexual, performantele atletice, nivelul de
concentrare si, in mare, starea generala de sanatate, dar un studiu
din luna septembrie sugereaza ca intensificarea diverselor atribute umane ar
putea ajunge, in scurt timp, la un nivel demn de un roman
SF. O echipa de oftalmologi de la Universitatea
Washington a reusit, in cadrul unui experiment, sa injecteze in
ochii unor maimute incapabile sa distinga culorile, gene care au
produs proteine ce le-au facut pe primate sa perceapa culorile rosu
si verde pentru prima data. Pe baza acestui tratament, oamenii de
stiinta anunta disparitia ochelarilor, profetind ca, in viitorul
apropiat, se va vindeca orice defect de vedere, inclusiv orbirea
din nastere.

Robot, cercetator
stiintific
Identificarea rolului catorva mii de gene dintr-o celula de drojdie
nu este o operatiune chiar complicata – necesita studiu si timp,
dar, in principiu, o poate realiza orice genetician. Cu toate
acestea, cand aceasta operatiune este infaptuita de catre un robot,
se schimba radical datele problemei. Adam, un robot-cercetor
stiintific inventat la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie
este primul sistem robotic care a reusit o asemenea performanta, si
asta fara a fi controlat sau programat in acest sens de catre
ciberneticieni. Robotii se folosesc de multa vreme in experimente
stiintifice. Vasta lor capacitate computationala ii fac, de fapt,
indispensabili in cercetare, dar Adam este primul care savarseste
independent un ciclu de cercetare complet: formuleaza o ipoteza si
o experimenteaza pentru a o dovedi, oamenii neintervenind nicaieri
in acest parcurs. Ross King, inventatorul lui Adam, marturiseste
ca, in viitorul nu foarte indepartat, inteligenta artificiala va
avea un potential aproape nelimitat din punct de vedere stiintific,
si ca intr-o zi un computer va fi in stare sa descopere o lege la
fel de importanta precum teoria relativitatii a lui Albert
Einstein.
Citeste mai multe despre Adam.

Peste pe
uscat
In Australia, intr-o pescarie aflata pe
continent, un banc de pesti ton bluefin – pradatori pretuiti pentru
carnea lor gustoasa – a inceput sa depuna icre, fenomen care a
durat peste o luna. Majoritatea oamenilor de stiinta au fost
initial sceptici, crezand ca este vorba despre o farsa: nici un
peste marin nu s-a mai inmultit in captivitate si, mai ales, in
bazine aflate in afara oceanelor. Datorita pescuitului industrial,
populatia de ton bluefin a scazut cu peste 90% din 1950 pana in
prezent. Pentru a mentine specia in viata, diversi biologi au
incercat sa construiasca rezervatii artificiale in oceanul Pacific,
dar nu au avut prea mult succes. Printr-o metoda revolutionara,
cercetatorul Hagen Stehr a facut ca tonul sa se inmulteasca in
bazine situate pe uscat, iar importanta descoperirii lui este aceea
ca prin aceasta metoda, nu doar tonul bluefin, ci o multime de alte specii de pesti aflati pe
cale de disparitie au o noua sansa la viata.

Apa pe Luna
Exista apa pe Luna!, declarau
irevocabil oamenii de stiinta in luna noiembrie. Mii de litri de
apa! Pe 9 octombrie,
NASA a folosit o racheta – practic a bombardat Luna –
pentru a crea o gaura cu un diametru de 30 de metri in suprafata
selenara. Resturile exploziei au scos la iveala vapori
de apa si gheata. Unii oameni de stiinta sustin ca pe Luna ar
exista suficienta apa cat sa sustina o viitoare colonie de
cercetatori si astronauti. Altii afirma ca depozitul de apa de pe
Luna ofera indicii pretioase privind formarea sistemului solar. Una
peste alta, in acest an, cand s-au implinit 40 de ani de la aselenizare,
Luna si-a recapatat misterul: dupa ce agentiile spatiale NASA si
ESA au ignorat-o in ultimii ani, planificand viitoare expeditii pe
Marte, in urma acestei descoperiri, o revenire a omului pe Luna
este o necesitate prioritara pentru orice viitor program
spatial.

Lema fundamentala a fost rezolvata
In 1979,
matematicianul canadian Robert Langlands a dezvoltat o ambitioasa
si revolutionara teorema care conecta doua ramuri ale matematicii,
teoria numerelor si teoria grupului. Apeland la conjecturi si
presupuneri, teorema a surprins simetriile dintre ecuatiile cu
numere intregi, expunand ceea ce este astazi cunoscut drept
programul Langlands. Matematicianul stia ca sarcina de a demonstra
ipotezele pe care se intemeia teoria sa va fi o munca de generatii.
In acelasi timp, insa, era convins ca o confirmare preliminara a
teoriei se va face printr-o asa numita lema fundamentala. Lema este
un enunt preliminar a carui demonstrare ajuta la rezolvarea unei
teoreme (ofera matematicianului siguranta ca teorema este corecta
si demonstrabila, desi nu o demonstreaza ca atare). Cu toate
acestea, 30 de ani a durat ca aceasta lema sa fie formulata si
demonstrata, performanta apartinandu-i unui matematician vietnamez
de la Princeton, Ngo Bao Chau, si fiind catalogata de comunitatea
stiintifica drept cea mai importanta descoperire matematica din
ultimii 5 ani.

Teleportarea
In curand, realitatea va contine numeroase tehnologii
si elemente pana nu demult fictionale din universuri SF precum Star
Trek. Cercetatorii de la Institutul Joint Quantum din
Maryland au reusit in acest an sa teleporteze cu succes un atom
pozitionat intr-un container controlat si monitorizat in alt
container, aflat la un metru departare. Totul s-a facut prin
intermediul unui fenomen cunoscut drept procesarea informatiei la
nivel cuantic. Experimentul de acest fel nu ar putea teleporta un
corp intreg dintr-o dimensiune in alta; mai degraba, el presupune
disparitia atomului dintr-un loc si clonarea acestuia in alt loc,
atomul gazda preluand toate caracteristicile celui disparut. Cu
toate ca pana la teleportarea gen Star Trek mai sunt multe
descoperiri de facut, aplicatia cercetatorilor de la Maryland este
totusi capitala pentru dezvoltarea unor super si ultra rapide
computere.

LHC a inviat!
Cel mai amplu si mai costisitor
experiment stiintific realizat vreodata, Large Hadron Collider de
la CERN, a necesitat peste 25 de ani de planificari si constructii
si a inghitit deja 15 milioane de euro. In ciuda teoriilor
alarmiste de anul trecut, LHC nu a adus nicio apocalipsa, ba mai
mult de atat – s-a stricat de nenumarate ori, iar lucrarile de
reparatie si mentenanta ale masinariei care trebuie sa ne dezvaluie
secretele formarii Universului ai ale expansiunii imediat de dupa
Big Bang au mai supt cateva milioane. Pe 29 noiembrie, in acest an, LHC-ul – in
sfarsit! – a inceput sa functioneze in parametri
optimi, trimitand o unda cu protoni cu o energie de
1,05 trilioane de volti, depasind recordul detinut de laboratorul
Femi din Illinois si devenind ceea ce trebuia sa fie: cel mai
puternic accelerator de particule din lume. In 2010, daca LHC va
avea norocul sa nu se defecteze din nou, oamenii de stiinta vor
putea demonstra prin experimentele de aici existenta particulei
ipotetice subatomice Higgs boson, responsabila pentru impartirea
mesei tuturor corpurilor din Univers.

Un nou
Pamant
A fost descoperit recent, in luna decembrie, se afla la 50 de ani
lumina de Terra si orbiteaza in jurul unei stele foarte
asemanatoare cu soarele nostru. Marea diferenta dintre noua
exoplaneta si Pamant este aceea ca, in ciuda faptului ca din
observatiile preliminare, planeta seamana destul de mult cu Terra,
aici putand exista chiar si apa, corpul ei de 10 pana la 40 de ori
mai mare decat acela al lui Jupiter. GJ 758 B – asa cum este
denumita deocamdata noua planeta – a fost descoperita cu ajutorul
telescopului Subaru din Hawaii.

Sursa: Time

________________

SPUNE-TI PAREREA! Care crezi ca este cea mai importanta
descoperire stiintifica din 2009?