Home » Stiinta » Berwyn – Cel mai cutremurator caz OZN din Marea Britanie

Berwyn – Cel mai cutremurator caz OZN din Marea Britanie

Autor: Safta Alexandru 10.20.2009
Muntii Berwyn din Marea Britanie divid Norh Wales-ul central si separa Shropshire de Snowdonia. Omul preistoric a trait si a venerat zeitati si fenomene naturale aici, lasand in urma sa un peisaj ritualic graitor, care a nascut multe credinte. Folclorul aminteste povesti conform carora aceste culmi au fost survolate de o multime de fenomene aeriene de-a lungul sutelor de ani si chiar in zilele noastre un misticism sinistru planeaza in regiune. Nefirescul din aceste parti frizeaza adesea, erumpand din marturii, aparitii de fantome, monstri ai lacurilor sau fiinte extraterestre.

Desi este un obiectiv popular in randul turistilor, Berwyn poate
fi un loc periculos, in care echipelor de salvare li se solicita
adesea interventia. Cader Berwyn, cel mai inalt pisc de aici, se
ridica la 827 metri deasupra solului si mai multe aeronave, atat
militare cat si civile, s-au izbit de cateva dintre povarnisurile
sale in ultimii cincizeci de ani. Se spune ca un incident a
avut loc aici in noaptea de 23 ianuarie 1974, care i-a lasat
perplecsi pe localnici si mai tarziu a uimit intreaga comunitate
OZN.
Evenimentele au alimentat o cascada de zvonuri,
determinandu-i pe multi sa ajunga la concluzia ca o nava
extraterestra s-a prabusit pe Cader Berwyn, echipajul sau
extraterestru a fost transportat la o baza militara secreta, iar
toata intamplarea fantastica a fost musamalizata de guvernul
britanic. De aceea, Incidentul din Muntii Berwyn a fost
descris ca „cel mai bun exemplu de recuperare a unui OZN in
Marea Britanie”
, fiind adesea comparat cu legendarele situatii
Roswell si Rendlesham.

Suna absurd, dar pana si cea mai bizara poveste trebuie sa
isi aiba originile intr-un sambure de adevar
. Totusi, daca
se poate dovedi ca nu a fost implicata o aeronava extraterestra,
atunci ce anume zace in spatele incidentului din Muntii Berwyn? Ar
putea fi vorba numai despre o prabusire a unei nave militare
secrete, un test cu rachete esuat al lansatoarelor din localitatea
Aberporth aflata in apropiere, sau chiar o facatura? Acum, la mai
bine de 35 de ani de la eveniment, in urma unor cercetari
riguroase, specialistul in fenomene paranormale Andy Roberts, s-a
decis sa impartaseasca lumii povestea evenimentului petrecut pe
raza lacului Bala, deopotriva cu rezultatele anchetei proprii.

Versiunea oficiala

Povestea incidentului din Muntii Berwyn este invaluita
de tensiune si mister, parand desprinsa dintr-un thriller
stiintifico-fantastic.
Ea a implicat de la martori oculari
si informatori pana la specialisti ai fenomenelor paranormale si
chiar agentii de presa, care au coroborat pe marginea intamplarii
randuri scrise si dezbateri febrile.

Miercuri, 23 ianuarie 1974, era doar o alta zi de iarna in Bala si
in satele apropiate Llandrillo si Llanderfel, iar obiectele
zburatoare neidentificate erau ultimul lucru care se afla in
mintile localnicilor. Pe masura ce noaptea s-a lasat, un eveniment
de natura sa schimbe toate aceste lucruri s-a petrecut.
Dupa ora 20:30, locuitorii din regiune au fost asaltati de
o explozie majora, urmata de o bubuitura puternica si prelunga.
Mobila s-a miscat prin case, cladirile au trepidat iar animalele au
inceput sa urle ingrozite de teroare.
Infiorati, oamenii
s-au repezit la ferestre si pe strazi pentru a descoperi cauza
perturbarii colosale. Multi isi amintesc ca au vazut lumini uriase
pe cer si, uitandu-se spre munti, au putut observa mai multe
fascicole luminoase proiectate pe vazduhul noptii. Sute de oameni
au asaltat telefonic serviciile de urgenta, crezand ca a avut loc
un dezastru, iar o sora medicala s-a urcat in fuga la volanul
masinii si a luat in piept drumul spre munte, pentru a vedea ce
anume s-a intamplat si eventual, a acorda primul ajutor in cazul
existentei unor raniti. Aflata la capatul drumului rutier, aproape
de varf, femeia s-a oprit, stupefiata de imaginea dinaintea ei:
o sfera stralucitoare, pulsand, care isi schimba culoarea
din rosu in galben si apoi in alb, in timp ce mai multe luminite o
orbitau
. Nu a avut decat sa se intoarca. Ar fi fost insa
oprita de un grup de politisti si militari, care, inainte sa o
escorteze in afara muntelui, au informat-o ca drumul este inchis si
au avertizat-o sa nu anunte pe nimeni in legatura cu cele
vazute.

Reactiile oficialitatilor au fost rapide – chiar suspect de rapide,
cred unii – politia si armata sosind la fata locului in numai
cateva minute si alungand satenii curiosi de pe drumurile muntelui.
In zilele urmatoare, o masiva prezenta militara s-a aratat in zona.
Drumurile au ramas inchise iar fermierii se plangeau ca le este
interzisa manarea vitelor catre munte. In mod evident, se „cocea”
ceva, altfel de ce elicopterele armatei ar fi impanzit zona si
oameni straini ar fi cutreierat muntii? Chiar si mai
suspect a fost grupul de oficiali imbracati in costume negre, care
au venit in regiune punand intrebari despre curiosul
eveniment.
Incidentul a atras si atentia posturilor radio
si TV precum si pe cea a publicatiilor scrise ca The Times,
Guardian si Welsh, care au desfasurat anchete jurnalistice
detaliate. Speculatiile erau la putere insa autoritatile au refuzat
sa recunoasca pentru vreo clipa ca ceva iesit din comun a avut loc.
Meteoritii si cutremurele au fost de asemenea sugerate ca fiind
cauza exploziei si ar fi explicat intr-adevar o parte din mister.
Dar ce ar fi putut explica sfera luminoasa vazuta de
asistenta medicala si razele de lumina de pe munte?

Acestea au fost abil eliminate de catre media ca reprezentand doar
rezultatul imaginatiei satenilor, stele cazatoare sau chiar oameni
care impuscau iepuri. Totusi, nimic dintre aceste lucruri nu ar fi
condus la declansarea restrictionarii de catre armata a accesului
civililor in zona.

Lazile cu extraterestri

Mass-media a uitat curand incidentul iar localnicii au lasat
intamplarea sa dispara in strafundurile memoriei lor. Insa
cercetatorii fenomenului OZN au realizat curand ca s-a intampla
ceva care nu a fost explicat satisfacator. Luminile de pe cer si
exploziile misterioase, coroborate cu activitatea militara
neobisnuita sunt notate frecvent de comunitatea OZN ca indicatori
ai prabusirii unui obiect necunoscut din spatiu. Desi mai multe
jurnale OZN au raportat evenimentele, nicio investigatie oficiala
si transparenta nu a fost derulata si nici vreo concluzie relevanta
nu a fost trasa.

Dar forte cu un caracter incert „s-au pus pe treaba” si in
cateva luni investigatorii OZN britanici au inceput sa primeasca
documente din partea unei grupari paramilitare denumita Reteaua
Fenomenelor Aeriene (APEN).
Conform acestor hartii, o nava
extraterestra a coborat pe Berwyn si a fost luata in custodie
pentru studiu de catre o echipa de recuperare a APEN. Reteaua a mai
mentionat si existenta unui martor cheie al prabusirii OZN, in
cazul caruia recomandau tratamentul cu hipnoza regresiva. Unii
cercetatori au speculat ca APEN ar fi putut reprezenta chiar o
parte a unei operatiuni guvernamentale de razboi psihologic a
Angliei, avand ca menire dezinformarea prin intermediul mitologiei
OZN in ideea distragerii atentiei de la testarea unor arme secrete.
S-au emis teorii similare, in conjunctie cu alte evenimente OZN
importante, precum cazul din 1980 din padurea Rendlesham.

La fel ca si in cazul incidentului Roswell, dupa tumultul
initial al publicului si al presei, evenimentul Berwyn a fost lasat
sa se preafuiasca in cea mai mare parte a anilor ’70 si ’80. Dar
fragmente interesante de informatie au inceput sa iasa la suprafata
dupa aceasta perioada, ele devenind mai tarziu un intreg studiu in
jurul cazului.
Unul dintre primii oameni care au incercat
sa desluseasca ceea ce s-a intamplat la Berwyn a fost ufologul
Jenny Randles, un vizitator frecvent al regiunii in anii ’70.
Acesta isi aminteste ca localnicii discutau pe atunci despre
activitatea militara din zona muntilor in urma unui accident de tip
prabusire. Jenny a fost foarte interesat de caz si a sugerat
initial ca ar putea fi vorba despre rarul dar atestatul fenomen al
„luminii Pamantului” (earthlight), o forma de lumina trecatoare,
creata de deformari geofizice. Pana la finele anilor ’90,
incidentul Berwyn a aparut masiv in cartile, revistele, ziarele si
documentarele TV britanice despre OZN-uri. A reprezentat
chiar subiectul central al unui capitol din best-seller-ul
autorului Nick Redfern, „O agenda secreta”.
De la
inceputurile sale umile, incidentul Berwyn a evoluat in ceea ce
incepuse sa fie cunoscut sub denumirea „Roswell-ul britanic”,
publicitatea creata in jurul sau stimuland venirea la rampa a unor
noi martori. Cu aceasta ocazie, a iesit in fata un informator
anonim care pretindea ca a lucrat intr-o unitate militara
mobilizata timp de cateva zile la data incidentului Berwyn.

Aceasta unitate a fost trimisa in satul Llanderfel sa recolteze
„doua mari lazi dreptunghiulare” si i s-a ordonat sa le transporte
la Porton Down in Wiltshire, un stabiliment britanic de cercetare
guvernamentala. Acolo, cutiile au fost desfacute: „Am fost
socati sa vedem doua creaturi pozitionate in interiorul costumelor
de necontaminare. Atunci cand costumele au fost total desfacute,
era evident ca aratarile nu sunt din aceasta lume, iar atunci cand
au fost examinate s-a constatat ca erau moarte. Ce am vazut in acea
zi in acele cutii mi-a schimbat conceptia asupra vietii. Cadavrele
erau inalte de aproximativ 1,5 – 1,8 metri, de forma umanoida, dar
atat de slabe incat pareau aproape scheletice”,
suna
declaratia martorului. Aceasta si alte marturii extraordinare ale
ufologilor Nick Redfern, Tony Dodd si Margaret Fry au condus la
reinvestigarea incidentului Berwyn. Undeva intre marturiile celor
prezenti si convingerile ufologilor, se afla cheia a ceea ce s-a
intamplat cu adevarat in acea noapte de ianuarie a anului 1974.

Ufologii marseaza masiv pe importanta „urmei lasate de
hartogaraie”
, adica documentatia oficiala pe care orice
eveniment, indiferent cat este de secret, trebuie sa o
generez
e. Parea rezonabil de presupus ca incidentul Berwyn
ar fi lasat urme in documentele oficiale, mai ales ca evenimentul a
implicat atatia oameni. Ufologii care au urmarit cazul inainte de
1998 au esuat in a lua directia acestei urme, ajungand chiar sa
predinda ca documentatia nu mai exista sau a fost acoperita in mod
misterios pentru a preveni propagarea adevarului. Insa acei ufologi
pur si simplu nu cautasera suficient de adanc, pentru ca altii, mai
staruitori, intre care si Andy Roberts, au descoperit o bogata
informare oficiala dintr-o varietate de surse. Mai mult, aceasta
informatie a zacut neatinsa in cabinete dupa primele cateva
saptamani de la evenimentul Berwyn. Ceea ce urmeaza este rezultatul
reinvestigatiilor realizate pe baza proaspetelor descoperiri.

Cutremurul exploziv & Luminile pastratoare de raspunsuri

Noaptea de 23 ianuarie 1974 a fost bizara dupa
standardele oricui, oferind un spectacol de sunet si lumina la o
scara rareori vazuta in Insulele Britanice.
Satenii din
regiunea adiacenta Muntilor Berwyn au raportat o mare activitate de
fenomene aeriene de-a lungul respectivei dupa-amieze. Dincolo de
ciudatele lumini de pe munte, rapoartele descriu cel putin patru
bile incandescente de lumina care au traversat cerurile intre 19:30
si 22:00. Ufologii pretind ca au existat mai multe OZN-uri, dintre
care unul s-ar fi prabusit pe Cader Berwyn. Declaratia unui fermier
suna cam asa: „Am vazut acest obiect, cam de dimensiunile unui
autobuz, alb in mijloc, indreptandu-se spre munte. A ajuns deasupa
muntelui si a inceput sa coboare cu viteza. Am crezut ca se va
prabusi”
. O descriere dramatica, insa una care are o explicate
rationala, asa cum exista pentru toate fenomenele aeriene sesizate
in acea zi.

Documentele detinute de Departamentul Astronomic al Universitatii
Leicester atesta ca un numar de meteoriti-bolid au fost observati
in noaptea de 23 ianuarie 1974 deasupra Marii Britanii, coincizand
cu orele sugerate de martorii oculari din Wales. Primul a fost
semnalat la ora 19:25, urmat de restul, la orele 20:15, 20:30 si
21:55. Meteoritii-bolizi sunt considerabil mai stralucitori
si cu o viata mai lunga decat „stele cazatoare” normale, iar oricui
nu este familiarizat cu ei ii apar ca niste fenomene aeriene de
joasa inaltime extrem de surprinzatoare.
Nu de putine ori,
aceste corpuri cosmice au fost confundate cu niste OZN-uri sau
chiar cu prabusirile unor avioane.

La exact 20:30, regiunea Bala a fost cutremurata de o explozie
uriasa, urmata de un tunet adanc. Un martor isi aminteste ca s-a
simtit ca si cum un autotren s-ar fi izbit de o casa. Faianta s-a
crapat, mobila s-a miscat de la locul ei iar peretii s-au ondulat.
Unii au fost siguri ca este vorba despre un accident aviatic in
munti; altii si-au amintit foste cutremure si au presupus ca este
doar cel mai recent astfel de eveniment de-a lungul riftului
geologic denumit Falia Bala. Aceasta a fost prima serie de
evenimente care i-a facut pe entuziastii OZN sa creada ca un obiect
zburator necunoscut s-a prabusit in Cader Berwyn. Totusi, povestea
OZN-ului prabusit a aparut numai dupa cativa ani de la
eveniment.
Pe atunci, in 1974, numai confuzia era cea care
domnea peste motivele care au provocat perturbarea. Rapoartele de
lumini pe cerul acelei seri au alimentat ideea conform careia ceva
s-a prabusit in Berwyn. Martorii din nordul Wales-ului pretindeau
ca au observat un obiect stralucitor pe cer, lasand in urma
scantei, imediat inaintea „coliziunii”. Dar acesta a fost observat,
de fapt, la 20:30, cu opt minute inainte de explozie, rapoartele
astronomice indicand ca a fost vorba despre un meteor luminos de
forma unei mingi de foc. Nu a fost neglijata, in mintile unora,
nici posibilitatea ca explozia sa fi fost fabricata pentru a crea
dovada unei prabusiri.

Zgomotul exploziei a fost auzit numai in zona lacului Bala,
insa trepidatiile s-au simtit pana in Liverpool. In cateva ore,
seismologii au anuntat ca trepidatia a fost provocata de un
cutremur de patru-cinci grade pe scara Richter.
Epicentrul
(punctul de la suprafata pamantului situat chiar deaspra
cutremurului) a fost in zona Bala, perturbarea in sine
petrecandu-se la o adancime de opt kilometri. Pentru a cauza un
seism de o asemenea magnitudine, un obiect solid ce se prabuseste
pe solul planetei – fie el meteorit sau OZN – ar trebui sa
cantereasca mai multe sute de tone si sa lase in urma sa un crater
masiv. Ca atare, daca nu cumva un OZN s-a prabusit exact in acelasi
punct si acelasi moment cu descatusarea unui cutremur, se poate
presupune ca obiectul prabusit ar fi intrunit proprietatile
necesare unei asemenea manifestari. Sau el, pur si simplu, nu a
existat. Dupa auzirea exploziei, asistenta Pat Evans din
districtul Llandrillo a iesit in strada. Ea nu a vazut niciun fel
de lumini, insa discutiile dintre localnici au convins-o ca ceva
s-a prabusit in munti.
Liniile telefonice au fost blocate
de 999 de apeluri insa pana la urma, femeia a reusit sa intre in
legatura cu politia din Colwyn Bay. Cei de acolo i-au sugerat ca ar
fi putut fi vorba de un accident de avion, asa ca s-a dus pe munte
cu masina, intentionand sa ofere primul ajutor inainte ca
serviciile de urgenta sa ajunga la fata locului. Atunci cand doamna
Evans a ajuns in punctul unde drumul B4391 se oprea, a fost socata
de imaginea a ceea ce parea sa fie o minge de lumina pe munte.
Vremea era cumva cetoasa dar noaptea era altfel curata: „Nu
erumpeau flacari sau ceva de genul asta. Era ceva foarte uniform,
cu un contur rotunjit si putin tesit”. Pe masura ce o observa,
lumina isi schimba nunatele, de la rosu, la galben si la alb.
Luminite mai mici puteau fi observate in imediata sa apropiere. Era
prea departe ca sa ajunga pe jos, asa ca s-a intors acasa.

Multi dintre cei care au scris despre Incidentul Berwyn au pretins
ca doamna Evans a fost escortata de soldati in afara razei
muntelui; aceasta convingere s-a nascut dintr-o neintelegere,
atunci cand femeia a fost prima oara intervieva de ufologi.
Pat Evans a declarat fara echivoc ca nu a vazut pe absolut
nimeni pe munte in acea noapte. Mai important, chiar o scrisoare a
ei exista, predatand orice interviu, unde noteaza ca nu a vazut
nicio vietate.
Acest amanunt este semnificant pentru ca
investigatia saracacioasa a experientei ei a devenit fundamentala
in sustinerea unor declaratii conform carora o echipa de recuperare
s-a aflat pe munte la scurt timp dupa explozie. Documentele aflate
in posesia Agentiei Britanice de Studiu Geologic (BGS) din
Edinburgh, neatinse din 1974, atesta ca o echipa de investigatori a
fost trimisa in regiune la cateva zile dupa eveniment. Aceasta este
aproape sigur sursa zvonurilor care faceau referire la „oficiali”
ce s-au cazat in hotelurile locale si au inceput sa puna intrebari
oamenilor. Sase intervievatori BGS au pus sute de intrebari din usa
in usa vizitand atat satenii cat si fermele izolate. Oamenii de la
tara sunt adesea suspiciosi cu privire la „straini”, mai ales
atunci cand acestia pun intrebari ciudate de genul „Ti-a fost
frica?” si „Ai auzit zgomote ciudate?”.

Peste 200 de oameni au fost intervievati. Sora Pat Evans a
fost una dintre ei.
Declaratiile ei continute in
documentele BGS par sa fie lamuritoare. Cei mai multi ufologi au
presupus ca Evans s-a aflat pe munte imediat dupa explozie,
argumentand ca luminile bizare pe care le-a vazut „dansand” in
jurul sferei luminoase trebuie sa fi fost ale unei echipe de
recuperare pre-alertate care s-a aflat acolo in chiar momentul
impactului. Dar documentele din 1974 ale BGS sunt foarte specifice
in ce priveste timpul, notand ca asistenta si-a parasit locuinta in
timpul sit-com-ului „Till Death Us Do Part”, despre care programele
tv spun ca ar fi fost difuzat la ora 21:30 in acea seara. Stiind ca
doamna Evans si-a parasit locuinta candva dupa acea ora inseamna ca
ea a observat mingea de lumina undeva dupa 21:40 – 10 minute fiind
minimul de timp necesar ca sa ajunga la capatul drumului de pe
munte – adica o ora mai tarziu decat s-a crezut initial. Iar
aceasta diferenta de o ora este cruciala. Huw Thomas, fiul
pe atunci in varsta de 14 ani al unui fermier din zona, a deschis
usa la ora 21:20 unor politisti care doreau sa rechizitioneze Land
Rover-ul fermei, intrucat credeau ca o aeronava s-a prabusit pe
munte si doreau sa ajunga la locul impactului.
Cum
parintii baiatului erau plecati, un vecin s-a urcat la volanul
masinii, avandu-l pe Thomas in dreapta si, urmati de politie, s-au
indreptat spre drumul de munte. Cand s-au apropiat, au trebuit sa
se opreasca pentru a scoate de pe carosabil o masina ce bloca
drumul si pe care Thomas a recunoscut-o ca apartinandu-le
braconierilor locali. Odata ce au ajuns pe munte dinspre drumul
deluros, cativa politisti s-au imprastiat pe jos cu lanternele in
maini, in timp ce Land Rover-ul si o masina de politie sosita la
locul cu pricina au continuat traseul pe drumul ingust. Timpul
necesar convoiului lui Thomas sa condua pana pe munte si sa scoata
masina ce bloca drumul in afara acestuia plaseaza echipa de
cercetare a politiei pe culmile mai joase ale lui Cader Berwin
undeva dupa ora 21:40. BGS a intervievat si unul dintre braconieri,
confirmand pozitia si timpul braconierilor posesori ai vehicului ce
a trebuit mutat in acea seara.

Documentele BGS contin o harta pe care figureaza locatiile
tuturor martorilor precum si ale observarilor de lumin
i.
Aceasta a fost o revelatie importanta, demonstrand faptul ca „sfera
luminoasa” observata de sora medicala, locatia braconierilor si
cercetarea politistilor s-au aflat toti in aceeasi zona mica de
deal. Chiar si mai remarcabil, intervalele orare ale celor trei
parti, dezvaluite de BGS, le amplaseaza acolo in acelasi timp. O
noua viziune asupra lucrurilor pare sa se contureze. Concluzia este
evidenta. Nici Huw Thomas si nici politia nu au vazut sfera
luminoasa observata de Pat Evans. In mod destul de clar, asistenta
i-a vazut fara sa stie, chiar pe politisti si pe braconieri.

Interviul ei BGS descrie foarte clar, iar harta arata, „faruri” si
„lanterne aprinse”. Aparenta sfera de lumina a fost probabil
formata de grupul de braconieri si politisti, in locul unde s-au
intalnit ca sa discute. Ca atare, orice a vazut Pat Evans, ar fi
trebui sa fie vizibil si pentru echipa de cercetare, pentru
braconieri si pentru Huw Thomas. Ori acestia au mintit in
1974 si in 1998, cand au fost intervievati, ori ceea ce au vazut nu
au considerat demn de luat in seama la acel moment.
Iar
daca sfera era vizibila si pentru ei dar nu i-a ingrijorat, atunci
inseamna ca trebuie sa fi fost ceva comun, transportat de unul
dintre cei prezenti. Conform BGS, braconierii foloseau lampi
puternice improvizate din proiectoare de masina. Pat Evans isi
aminteste ca vremea in acea noapte era buna dar usor umeda.
Luminile privite in aceste conditii pot parea ca stralucesc si
chiar ca isi schimba culoarea. In ce priveste dimensiunea mare a
sferei, aceasta poate fi o perceptie gresita datorata unei
interpretari gresite a distantelor. De asemenea, probabil cel mai
crucial, Evens privea prin sute de metri sau chiar mai bine de un
kilometru de intuneric, asteptandu-se sa vada un avion prabusit sau
o scena similara a unei devastari. Date fiind datele, cel mai
probabil a vazut luminile braconierilor in punctul unde s-au
intalnit cu politistii.

Toti aceia care au vazut „raze de lumina” de pe munte se aflau in
Llandrillo, de unde. Din sat, aflat pe „spreanceana dealului”, sunt
numai cateva sute de metrei pana in locul unde luminau lanternele
braconierilor. BGS noteaza ca acestia au lucrat pe munte timp de 30
pana la 45 minute dupa cutremurul de la ora 20:38. si in acest
interval de timp au fost observate razele. Un martor a declarat
chiar ca a mai vazut luminile braconierilor noaptea si cu alte
ocazii si aratau exact ca luminile din acea noapte de pe munte.

Armata din amintiri

Declaratiile care atesta o prezenta militara masiva la scena
imediat dupa explozie si in zilele ce i-au urmat au intrat sub
atenta examinare. Asa cum am vazut, asistenta Evans nu a fost
oprita de soldati sau de politie si nu a vazut pe nimeni pe drumul
de munte. Mai mult, a plecat catre locul sau de munca la 7
dimineata a doua zi si nu a vazut niciun fel de activitate militara
neobisnuita in satul ei sau pe drumurile din zona. Atunci, cum au
aparut povestile despre prezenta in zona a armatei? Pentru a
intelege, trebuie sa ne intoarcem la urma lasata de
documente.

Dupa explozia cutremuratoare de la 20:38, politia a deschis un
dosar de tipul Incident Major, care atesta faptul ca initial s-a
crezut ca un avion s-a prabusit, iar Pompierii si Salvarea au fost
alertate. La 21:09, politia a contactat Echipa de Salvare a
Muntelui Valley (VMRT) din Anglesey, iar o unitate din trei
indivizi a sosit in Llandrillo la 00:10. Hartiile lor
prezinta incidentul sub forma „Lumini si sunete neidentificate pe
deal”. VMRT impreuna cu politia au acoperit o arie relevanta in
cautari dar rezultatele au fost negative.
Cercetarile au
incetat a doua zi la ora 14:15. Nimeni nu isi aminteste sa fi vazut
insa pe munte pe altcineva in afara politiei si a echipei de
salvare. Dar acest nivel scazut de activitati oficiale nu se
potriveste cu rapoartele de drumuri inchise, prezenta armata sau
avioane si elicopetere observate in zona. In mod intrigant,
niciunul dintre documentele politiei, ale VMRT sau BGS din 1974, nu
mentioneaza ceva despre vreo activitate militara, singurele date
contemporane despre acest lucru venind de la „Border Counties
Advertiser”, sursa acelorasi zvonuri nefondate ale cutiilor ce au
fost transportate de pe munte. In cautarea unei explicatii pentru
aceasta componenta a povestii, exista doi factori cruciali.

In primul rand, niciunul dintre martorii incidentului din Muntii
Berwyn nu a fost intervievat pe banda de ufologi decat doua decade
mai tarziu. In al doilea rand, cel putin alte doua evenimente au
avut loc in regiune implicand elemente militare asemanatoare cu
cele pretinse pentru evenimentul Berwyn. La 12 februarie 1982, un
avion Harrier al Fortelor Aeriene Regale (RAF) ce transporta
echipament Top Secret s-a prabusit pe Cader Berwyn. RAF a
descins in regiune, folosind elicoptere Gazelle si Wessex, impreuna
cu avioane Harrier si Hercules, in cautarea materialelor.
Llandrillo a fost centrul cercetarilor si a fost impanzit de
personal si de vehicule militare pentru mai multe zile. Locul
prabusirii a fost sigilat pana cand epava a putut fi
ridicata.
Un accident asemanator al unui avion militar pe
acelasi munte s-a intamplat in iarna lui 1972, cu doi ani inainte
de presupusa prabusire a unui OZN si din nou zona a fost sigilata
de o masiva prezenta militara. Este posibil ca aceste incidente,
petrecute in aceeasi perioada a anului si pe acelasi munte, sa fi
fost confundate cu evenimentele din 1974 in mintile martorilor,
atunci cand acestora li s-a solicitat sa isi aminteaasca, multi ani
mai tarziu.

Dar ce este cu declaratiile informatorilor militari? Cu
siguranta ei stiau ceva.
Poate, insa informatorii care
l-au contactat pe Nick Redfern, Tony Dodd si Margaret Fry au facut
acest lucru numai pentru ca povestea a aparut intr-un numar din
1996 al „Revistei OZN”. Redfern sustine acum ca cei doi nu mai sunt
de gasit, iar Dodd a refuzat sa dea detalii despre identitatea
informatorului sau. Acesta genereaza deci mai multe intrebari decat
raspunsuri. Daca armata ar fi descoperit cadavre de extraterestri,
le-ar fi transportat cu camioane in loc sa le trimita cu mijloace
mai eficiente si mai putin evidente, cum ar fi fost elicopterele?
De asemenea, nu ar fi compromis Porton Down securitatea si nu ar fi
riscat contaminarea prin deschiderea cutiilor in prezenta a ceea ce
erau, pana la urma „baietii de la livrari”.

Ciudat, aceste declaratii au iesit la suprafata pe cand mai multi
ufologi britanici au fost contactati de pretinse surse militare
care le-au oferit informatii legate de OZN, nici unele insa legate
de ceva tangibil. Cercetatorul Kevin McClure a sugerat ca
aceasta nu a fost decat o farsa bine ticluita. APEN, organizatia
care a pus in circulatie documente cu aspect oficial ca urmare a
Incidentului Berwyn, este, de asemenea privita de cercetatorii
seriosi ca fiind una dintre multele inselatorii perpetuate de catre
ufologi pentru ufologi.
Deci aceasta este pozitia pe care
o ocupa cazul Berwyn astazi, in 2009, dupa 35 de ani. Exista inca
unele inconsistente; simetria oricarui caz OZN este raroeri
perfecta, mai ales cand este lasat prada zvonurilor timp de zeci de
ani. Concluziile lui Andy Roberts se sprijina pe „urmele
hartogariilor” lasate de politie, RAF, VMRT si BGS, iar tiparele
care au reiesit din studierea acestor surse sunt consistente si
clarifica declaratiile martorilor.

Este greu de crezut ca o coroborare a unei prolifice activitati
a meteoritilor, un cutremur de pamant si cativa braconieri au putut
conduce la concluzia prabusirii unui OZN. Totusi, acest lucru s-a
intamplat. Poate ca sunt factori mai profunzi implicati in
chestiunea Incidentului Berwyn. Poate seismul si meteoritii-bolizi
sunt conectati prin mecanisme care momentan ne depasesc
intelegerea. Sau poate ca extraterestrii au invatat sa intre in
atmosfera Pamantului la adapostul dusurilor de meteoriti. Pe de
alta parte, totul poate fi o uriasa coincidenta cosmica, un melanj
de convingere si dorinta din care ufologii au nascocit o noua saga
din neobosita mitologie extraterestra. Decizia ne apartine.

CITESTE SI: