Arta mersului pe carbuni aprinsi

Mergi prin foc, iti creste salariul!
Fenomen paranormal sau lege a fizicii?

Cum este totusi posibil mersul cu picioarele goale pe o suprafata incandescenta? Este necesara o anumita stare mentala, pozitiva, pentru a realiza o asemenea performanta, sau pur si simplu aceasta practica este mult mai putin periculoasa decat pare? Exista doua seturi de explicatii pentru intelegerea fenomenului. Din punct de vedere stiintific, cercetatorii il justifica printr-o conductivitate foarte redusa intre carbunii incinsi si talpile picioarelor. In plus, atata vreme cat timpul alocat parcurgerii “covorului” de taciuni este scurt, iar mergatorii prin foc se afla in permanenta miscare, ramane putin loc pentru ranire, de vreme ce o cantitate foarte mica de caldura este transmisa picioarelor.

• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool
• De ce sunt basmele benefice pentru sănătatea copiilor?

Conform explicatiei de ordin paranormal, pe de alta parte, cei care practica mersul prin foc intra intr-un soi de transa ce formeaza un camp energetic de forta in jurul trupului, care previne arderea pielii. “Este vorba despre o traditie straveche – budistii practicau mersul prin foc, religia hindusa continea aceasta practica si chiar nativii americani mergeau pe carbuni incinsi”, sustine Tolly Burkan. Totusi, reprezentantii comunitatii stiintifice se arata sceptici cu privire la astfel de premise, iar fizicianul Bernard J. Leikind, preocupat de chestiune, sugereaza ca “desi sustinatorii acestei teorii cred ca mintea protejeaza cumva picioarele, legile fizicii sunt singurele care opereaza in timpul mersului prin foc”.

Explicatia unei placinte incinse

Burkan este de parere ca gandirea pozitiva schimba cumva fiziologia corpului uman, permitand trecerea in siguranta prin foc. “Atunci cand te aflii in starea mentala potrivita, sangele circula prin talpile picioarelor tale, indepartand temperatura de tesut si prevenind astfel arsurile.”, declara Burkan. In contrapartida, Leikind sustine ca nimic din mersul prin foc nu are vreo legatura cu psihicul, ci este exclusiv stimulat de parametrii firesti ai fizicii. “Nu iti arzi picioarele mergand pe carbuni incinsi pentru ca mergi pe niste corpuri cu o saraca conductivitate termica si cu o capacitate scazuta de incalzire. Chiar daca se afla la o temperatura inalta, nu au o energie atat de mare pe cat s-ar putea crede si nici nu sunt foarte buni in a o directiona spre piciorul unui om.”

“Pentru a intelege principiile fizicii in aceasta privinta, trebuie sa ne imaginam coacerea unei placinte. Placinta a stat in cuptor timp de 30 de minute, iar totul in cuptor are temperatura de 160 de grade Celsius. Dar nu ne temem ca aerul de 160 de grade Celsius ne va arde, sau de placinta cu aceeasi temperatura, ci numai de tava incinsa la 160 de grade Celsius.”, a adaugat Leikind. “Fie ca esti fizician si crezi in legile fizicii, fie ca esti un entuziast si ai incredere in tine”, sustine Burkan, “atunci cand pasesti pe carbuni incinsi avand convingerea ca nu iti vei arde picioarele, te afli intr-o postura psihologica diferita de cea a unei persoane care crede ca se va rani.”

Cei care cred in natura paranormala a fenomenului sunt de parere ca in aceasta stare de semi-inconstienta, nu conteaza cat de lung este patul de taciuni, pentru ca o persoana sa-l poata parcurge in deplina siguranta. Ca atare, cercetatorii au supus unui test aceasta teorie amenajand o suprafata lunga de 15 metri de carbuni aprinsi si cerand unui grup de mergatori profesionisti prin foc, ferm convinsi de fenomenul paranormal, sa o parcurga. Subiectii au acceptat, dar dupa ce au parcurs sase metri au sarit in laturi si s-au ars, in unele cazuri chiar foarte grav. Cinic, scena a fost pe placul oamenilor de stiinta, care au decretat desfintarea explicatiei paranormale in urma intamplarii. Cu toate acestea, Tolly Burkan contesta concluziile cercetatorilor si sustine ca oamenii s-au grabit sa faca demonstratia, neavand suficient timp de concentrare, pentru a intra in starea mentala potrivita. El a invocat situatia celor aproape 37 metri parcursi de Sara Raintree si Jim Jarvis si rapoartele privind “curse” chiar mai lungi sau stationari pentru mai mult timp ale unor oameni pe suprafete similare de carbuni incinsi. “Nu incerc sa folosesc mersul pe carbuni ca pe un exemplu de contrazicere a oricaror legi ale fizicii, incerc doar sa formez o parere despre ceea ce este posibil prin eliminarea granitelor gandirii, lucru care le da oamenilor curaj sa incerce lucruri pe care nu le-au mai facut”, spuneBurkan.
 

Procesul si riscurile

Cum functioneaza mesul pe carbuni aprinsi? Valoarea la care ajunge temperatura carbunilor si viteza cu care acest lucru se intampla depinde de proprietatile termodinamice ale celor doua corpuri de temperaturi diferite, care intra in contact. Proprietatile importante sunt temperatura, densitatea, capacitatea specifica de incalzire si conductivitatea termica. Corpurile in chestiune sunt picioarele umane, ce constau in mare parte din apa si carbunii aprinsi. Date fiind aceste proprietati, David Willey, profesor de fizica, crede ca mersul prin foc este explicabil in termeni de fizica elemenara si nu este ceva supranatural sau paranormal. El noteaza ca majoritatea acestor “plimbari” deasupra taciunilor aprinsi se petrec pe carbuni cu o temperatura de aproximativ 530 grade Celsius, desi a inregistrat si cazuri cand acest lucru s-a reusit in conditii termice de pana la 1.000 grade Celsius. Apa are o foarte ridicata capacitate specifica de incalzire, in timp ce carbunii si lava au o capacitate foarte scazuta. Ca atare, temperatura piciorului tinde sa se schimbe mult mai putin decat cea a carbunelui. Apa are, de asemenea, o mare conductivitate termica si, aditional, sangele care circula prin picior va transporta caldura in restul corpului, imprastiind-o. De asemenea, umezeala de pe talpi si de pe picioare provenita din transpiratie sau din iarba se evapora instantaneu la contactul cu taciunii aprinsi, creand un strat de abur intre picior si carbune. Acesta este un slab conductor de caldura, care previne piciorul de la arsura, conform efectului Leidenfrost.

Atunci cand carbunii se racesc, temperatura lor scade sub punctul de scanteiere, astfel incat inceteaza sa mai arda sau sa genereaza alta caldura. Carbunii sunt adesea acoperiti cu cenusa, care este un foarte bun izolator, folosit frecvent in izolarea cutiilor cu gheata, iar suprafata lor este adesea deformata si inegla, contactul propriu-zis cu talpa fiind foarte redus. Cei care merg pe carbuni incinsi nu petrec prea mult timp pe acestia si sunt in permanenta miscare. Totusi, desi mersul pe carbuni incinsi pare explicabil prin fizica simpla, exista unele riscuri. Un grup de directori ai lantului fast-food KFC din Australia au primit tratament pentru arsuri cauzate de mersul prin foc in 2002, accident petrecut in cadrul unui team-building. Oamenii si-au ars picioarele atunci cand au stat prea mult timp in foc, permitand conductivitatii termice a carbunilor sa ii prinda din urma. Carbunii care nu au ars suficient timp pot arde picioarele mai repede. Si ei contin apa, care le sporeste capacitatea de incalzire si de conductivitate termica. Apa trebuie sa fie deja evaporata inainte ca mersul prin foc sa inceapa. Prezenta obiectelor straine printre carbuni poate duce si ea la arsuri grave, cum s-ar intampla in cazul metalelor, care sunt periculoase datorita inaltei lor conductivitati termice. Picioarele ude pot, de asemenea, stimula o ardere mai puternica, crescand timpul de expunere, dar neprotejand tesutul epidermic.

Mostenirea

Civilizatiile de pe fata intregii planete au folosit mersul pe carbuni incinsi in ritualuri de vindecare, in initiere, in purificari, in transcendenta si in diverse acte de credinta. Aptitudinea a fost pusa in practica de catre crestin-ortodoctii din Europa de Est, in parti ale Bulgariei si ale Greciei, pe perioada unor sarbatori religioase; de fachiri care se supun ca stil de viata unor practici ce imping la limita anduranta fizica a trupului; de catre cultura Kung Bushmen din desertul african Kalahari, in cadrul ceremoniilor de vindecare; de hindusii din Asia de Sud si diaspora lor din Africa de Sud, Malaezia si Singapore, in timpul festivalului Thimithi; de tinerele femei din Bali intr-o ceremonie denumita Sanghyang dedari, in cadrul careia acestea intra in legatura cu spirite benefice; de taoistii si budistii japonezi; de triburile polineziene si in cadrul seminariilor motivationale din lumea moderna.

Americanul Gary Shawkey, unul dintre cei mai aprigi sustinatori moderni ai fenomului. Recordul sau personal este de 50.29 m

Recordul pentru cel mai lung drum parcurs de o persoana prin carbuni incinsi a fost stabilit pentru prima oara de Sara Reitree, dar a fost doborat de Amanda Dennison din Alberta, Canada, la data de 15 iunie 2005, cu o distanta de 67 metri. Scot Bell a doborat acest record, mergand 100 metri prin taciuni aprinsi, in Wuxi, China, la 28 noiembrie 2006. Fie ca acceptam explicatiile lui Bukan sau teoriile stiintifice, un lucru devine cert – in imprejurari potrivite si controlate oricine poate merge prin jar, supravietuind nevatamat experientei.

SPUNE-TI PAREREA! Crezi ca arta mersului pe foc are explicatii fizice sau paranormale? Ai experimenta mersul pe carbuni incinsi? Crezi ca cei care-l practica triseaza in vreun fel, tratandu-si talpile cu substante speciale? Ce parere ai despre acest articol?

CITESTE SI:

• Oamenii cred mai mult in paranormal decat in Dumnezeu
• Paranormalul – La limita realitatii si dincolo de ea
• Top 10 Oameni si personalitati misterioase