Ecotraiul – Bioproiectele secolului XXI

Orasele amfibiene autonome

Lilypad
PROGRAM: Ecopolisuri plutitoare
LOCATIE: Oceanele lumii
SUPRAFATA: 500.000 m²

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Potrivit principiului lui Arhimede si contrar prejudecatii pe care o impartasesc cei mai multi dintre noi, topirea ghetarilor nu va duce la cresterea nivelului marilor, tot asa cum dizolvarea unor cuburi de gheata intr-un pahar cu apa nu ridica nivelul acesteia. Insa pe Pamant avem doua rezervoare imense de gheata, a caror topire va avea urmari catastrofale: Antarctica si Groenlanda, plus toti ghetarii continentali. Potrivit grupului interguvernamental GIEC, care monitorizeaza de peste doua decenii evolutia climei, pe parcursul secolului XXI, din cauza incalzirii globale, nivelul oceanelor va creste cu de la 20 la 90 de centimetri. Asta inseamna ca peste 250 de milioane de oameni vor fi evacuati, intrucat multe dintre metropolele de astazi (New York, Bombay, Calcutta, Hô Chi Minh, Shanghai, Miami, Lagos, Djakarta) vor cadea prada inundatiilor masive. Un posibil raspuns la aceasta criza este proiectul Lilypad – un ansamblu de orase plutitoare perfect functionale, capabile sa gazduiasca fiecare cate 50.000 de oameni. Insulele-nave vor fi concepute ca niste orasele autosuficiente pentru supravietuire: spatii verzi, microagricultura, microeconomie, zona de locuit, zona de business si zona industriala. Designul amfibianului urban Lilypad, pe jumatate scufundat, este inspirat de imaginea celui mai mare nufar din lume, Victoria amazonica.

Zgarie-norii biotech

JUNGLA URBANA
PROGRAM: Cartierul Central Waterfront din Business District
LOCATIE: Hong Kong
SUPRAFATA: 2,7 km²

In prezent, Hong Kong-ul este una dintre cele mai dezvoltate, populate si poluate zone din lume. Densitatea numarului de locuitori – deja uriasa, 30.000 pe kmp – este in continua crestere, iar un astfel de boom demografic intr-un spatiu restrans si deja aglomerat obliga, fara drept de apel, la o dezvoltare pe verticala. Din acest motiv, Hong Kong-ul se afla si in topul oraselor cu cei mai multi zgarie-nori din lume si, tot din acest motiv, aici, o abordare urbanistica eco, in stare sa restabileasca un echilibru sanatos intre constructii si necesarul vital de spatii verzi, nu are alta sansa de izbanda decat pe verticala. De gradini verticale am mai auzit, insa, raportate la marimea metropolei, acestea nu ar fi mai mult decat frectii la un picior de lemn. Nu asa urmeaza sa stea lucrurile cu Central Waterfront, un camp artificial de turnuri tehnoorganice amplasat ca o imensa biomesa pe Marea Chinei de Sud, in prelungirea Business District-ului de astazi. Zgarie-norii arborescenti vor fi realizati din imense structuri ecologice, create din polimeri nepoluanti, pe care vor fi plantati arbori si plante agatatoare, modificate genetic pentru a creste rapid si a lua forma indicata de arhitecti. Teoretic, in prezent, un astfel de proiect ar putea fi dus la bun sfarsit in cel mult 20 de ani. Odata construita, „jungla urbana“ verticala va fi data spre folosinta oamenilor, sub forma de ecospatii pentru birouri si pentru locuit.

Renaturalizarea peisajului

GENEVA 2020
PROGRAM: Ecoreabilitarea zonei industriale Praille-Vernets-Acacias
LOCATIE: Geneva
SUPRAFATA: 4,5 km²

»De curand, municipalitatea Genevei a decis ca o zona industriala de 4,5 kmp sa fie inchisa si transformata in zona rezidentiala. Fédération des Architectes Suisses, organizatie care ii reuneste pe arhitectii elvetieni, a conceput proiectul Landscript Geneva 2020, a carui filosofie este identica celei care va da nastere junglei urbane din Hong Kong: „un minim de spatiu pentru un maximum de dubla folosinta“. Cu alte cuvinte, nasterea unei zone rezidentiale care, in cazul de fata, urmeaza sa gazduiasca aproximativ 100.000 de oameni, initiativa dublata de crearea unei zone verzi, nepoluante. Proiectul Landscript are la baza un ambitios scenariu evolutiv, care va dura 15 ani si se va baza pe fenomenul de autoclonare a peisajului. Tradus din limbaj ecologic, acesta presupune refacerea echilibrului ecosistemului prin renasterea trasaturilor istorice ale unui anumit peisaj – recrearea in linii mari a naturii asa cum era aceasta inainte de a fi distrusa de constructiile omului. Odata atins acest stadiu, noua scenografie urbana a Genevei se va dezvolta numai in armonie cu noul ecosistem. Situatia de astazi de la Praille-Vernets-Acacias este cat se poate de rea: dupa ce, vreme de 15.000 de ani, ecosistemul a fost sustinut de un munte de gheata, industrializarea masiva din ultimii 50 de ani a facut ca pe 4,5 kmp sa nu mai existe absolut nici un fel de vegetatie.