Cum ne vad extraterestrii
In cautarea formelor de viata inteligente
Atat pentru oameni, cat si pentru extraterestrii curiosi, observarea planetelor reprezinta o provocare din mai multe puncte de vedere, iar poate cea mai mare provocare o constituie studierea potentialului lor de a fi locuite. Primele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o planeta pentru a gazdui viata sunt, din start, destul de restrictive: aceasta nu trebuie sa fie nici prea aproape, nici prea departe de steaua sa asemanatoare Soarelui, temperatura suprafetei nu trebuie sa fie nici prea ridicata , nici prea scazuta si trebuie sa beneficieze de o atmosfera protectoare asemanatoare cu cea a Pamantului.
Majoritatea planetelor gasite pana in acest moment sunt mult mai mari decat Pamantul, ceea ce inseamna ca, foarte probabil, acestea sunt planete gazoase fierbinti, similare cu Jupiter, planete fara suprafata solida , cu o atmosfera compusa in mare parte din hidrogen si heliu, un spatiu care,
Astronomii se bucura deja la gandul generatiilor viitoare de telescoape. Acestea vor fi capabile sa identifice cu mai multa usurinta planetele avand o masa asemanatoare cu cea a Pamantului si suficient de apropiate de steaua lor. O provocare pentru acestia este sa-si dea seama cum pot “citi” lumina planetei pentru a recunoaste daca suprafata ei este asemanatoare cu cea a Pamantului.
Exercitiu de imaginatie
In timpul observatiilor, luminozitatea Pamantului se schimba, in mare parte, din cauza norilor care blocheaza “privelistea”. Daca astronomii exteriori ar putea masura perioada de rotatie a Pamantului, atunci ar putea deduce momentul in care o anumita parte a planetei a fost vizibila. Prin acest experiment, cercetatorii pamanteni au incercat sa identifice in ce masura norii formati pot impiedica observarea planetei de catre o forma de inteligenta extraterestra. Folosind un model computerizat, ei au putut stabili cu exactitate gradul de acoperire cu nori al Pamantului. Se pare ca acesta este foarte mare si este intretinut de vegetatia abundenta a planetei, care incurajeaza formarea norilor. Prin urmare, daca fiinte extraterestre ar observa Pamantul de-a lungul unei perioade de mai multe luni, ar putea stabili un tipar din care ar putea deduce ca rotatia pamantului are loc in 24 de ore.
Desi planetele nelocuite pot fi noroase, in general, prezenta si absenta norilor este indicatorul unei vremi active. Pe Pamant, aceasta variatie rezulta din transformarea apei lichide in stare gazoasa si invers, semn al prezentei apei in stare lichida. “Venus este tot timpul acoperita de nori, iar luminozitatea nu se schimba”, sustine Ford. “Marte nu are nori, Pamantul, in shimb, are o gama larga de variatii.” Acest studiu se va dovedi foarte util in proiectarea generatiei viitoare de telescoape spatiale, deoarece ofera informatii pretioase asupra studierii suprafetelor altor planete asemanatoare Pamantului. Ford spera ca experimentul sa motiveze crearea unui nou telescop, de doua ori mai mare decat Hubble, necesar studierii exoplanetelor care orbiteaza in jurul unor stele.
Bucurosi de oaspeti?
Nimeni nu e perfect
Unul dintre cele mai bizare evenimente O.Z.N. a fost cel de la Roswell, statul New Mexico. Numerosi oameni din aceasta regiune marturiseau ca, in noaptea de 2 iulie 1947, au vazut un enorm disc luminos. Se pare ca acesta s-a prabusit, iar militarii americani au venit imediat si au preluat epava navei, ca si – potrivit unora – cateva cadavre de extraterestri.
Nici in ziua de astazi, dezbaterea despre incidentul Roswell nu s-a incheiat. Imediat dupa ce acesta a avut loc, guvernul american se pare ca a infiintat MJ-12 (Majestic 12), un comitet de oameni de stiinta, agenti secreti si militari care au primit misiunea de a cerceta cazul. Concluziile lor nu au fost facute niciodata publice, dar, in 1994, divizia aeriana a armatei americane, US Air Force, a publicat un raport in care pretinde ca adevarata explicatie a incidentului se afla in proiectul MOGUL (proiect strict secret in 1947), care implica teste asupra unor manechine aflate in niste baloane-prototip ce ajungeau la mare altitudine, iar MJ-12 ar fi fost o farsa, menita sa distraga atentia de la proiectele speciale ale armatei. Totusi, nici macar oamenii de stiinta nu au acordat prea mult credit acestei explicatii. Asta mai ales pentru ca, indiferent de ce s-a intamplat la Roswell, dupa 1947, oficialii americani au luat foarte in serios existenta OZN-urilor.