In cautarea formelor de viata inteligente
Astronomii de la Universitatea din Florida sunt de parere ca o forma de viata inteligenta din afara sistemului nostru solar ar avea nevoie doar de un telescop Hubble, o idee mai performant decat cel al pamantenilor. Indreptat catre Soare, acesta poate masura activitatea Pamantului, perioada de rotatie de 24 de ore, activitatea oceanelor si posibilitatea vietii pe Pamant.
“Este foarte probabil ca planeta noastra sa le apara doar ca un pixel, in locul unei imagini clare. Dar chiar si asa, asta ar trebui sa le fie de ajuns pentru a identifica Terra ca fiind o planeta cu nori si cu oceane care contin apa lichida.”, este de parere Eric Ford, profesor de astronomie la Universitatea Florida.
Atat pentru oameni, cat si pentru extraterestrii curiosi, observarea planetelor reprezinta o provocare din mai multe puncte de vedere, iar poate cea mai mare provocare o constituie studierea potentialului lor de a fi locuite. Primele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o planeta pentru a gazdui viata sunt, din start, destul de restrictive: aceasta nu trebuie sa fie nici prea aproape, nici prea departe de steaua sa asemanatoare Soarelui, temperatura suprafetei nu trebuie sa fie nici prea ridicata , nici prea scazuta si trebuie sa beneficieze de o atmosfera protectoare asemanatoare cu cea a Pamantului.
Majoritatea planetelor gasite pana in acest moment sunt mult mai mari decat Pamantul, ceea ce inseamna ca, foarte probabil, acestea sunt planete gazoase fierbinti, similare cu Jupiter, planete fara suprafata solida , cu o atmosfera compusa in mare parte din hidrogen si heliu, un spatiu care, in mod categoric, nu ar da nici o sansa vietii.
Astronomii se bucura deja la gandul generatiilor viitoare de telescoape. Acestea vor fi capabile sa identifice cu mai multa usurinta planetele avand o masa asemanatoare cu cea a Pamantului si suficient de apropiate de steaua lor. O provocare pentru acestia este sa-si dea seama cum pot “citi” lumina planetei pentru a recunoaste daca suprafata ei este asemanatoare cu cea a Pamantului.
Exercitiu de imaginatie
Pentru echipa de cercetatori de la Universitatea Florida, o varianta este inversarea rolurilor: cum ar arata Terra in ochii extraterestrilor? In aflarea raspunsului, acestia au incercat sa priveasca Planeta Albastra prin ochii unor extraterestri porniti in explorarea altor spatii. Pentru inceput, acestia au recunoscut ca este necesar un telescop mult mai mare decat cele folosite in prezent, pentru a observa planeta timp de cateva saptamani. Scopul este colectarea unei cantitati suficiente de lumina pentru a identifica componentele aflate in atmosfera acesteia.
In timpul observatiilor, luminozitatea Pamantului se schimba, in mare parte, din cauza norilor care blocheaza “privelistea”. Daca astronomii exteriori ar putea masura perioada de rotatie a Pamantului, atunci ar putea deduce momentul in care o anumita parte a planetei a fost vizibila. Prin acest experiment, cercetatorii pamanteni au incercat sa identifice in ce masura norii formati pot impiedica observarea planetei de catre o forma de inteligenta extraterestra. Folosind un model computerizat, ei au putut stabili cu exactitate gradul de acoperire cu nori al Pamantului. Se pare ca acesta este foarte mare si este intretinut de vegetatia abundenta a planetei, care incurajeaza formarea norilor. Prin urmare, daca fiinte extraterestre ar observa Pamantul de-a lungul unei perioade de mai multe luni, ar putea stabili un tipar din care ar putea deduce ca rotatia pamantului are loc in 24 de ore.
Desi planetele nelocuite pot fi noroase, in general, prezenta si absenta norilor este indicatorul unei vremi active. Pe Pamant, aceasta variatie rezulta din transformarea apei lichide in stare gazoasa si invers, semn al prezentei apei in stare lichida. “Venus este tot timpul acoperita de nori, iar luminozitatea nu se schimba”, sustine Ford. “Marte nu are nori, Pamantul, in shimb, are o gama larga de variatii.” Acest studiu se va dovedi foarte util in proiectarea generatiei viitoare de telescoape spatiale, deoarece ofera informatii pretioase asupra studierii suprafetelor altor planete asemanatoare Pamantului. Ford spera ca experimentul sa motiveze crearea unui nou telescop, de doua ori mai mare decat Hubble, necesar studierii exoplanetelor care orbiteaza in jurul unor stele.
Bucurosi de oaspeti?
Rauri de cerneala s-au scurs pentru a descrie sute de cazuri de obiecte zburatoare neidentificate, au avut loc dezbateri aprinse, negari vehemente, s-au scris romane SF populate de omuleti verzi. Cu toate acestea, un verdict clar in privinta existentei vietii extraterestre nu exista. Paradoxul este ca omenirea anticipeaza o posibila intalnire intre civilizatia terestra si cea extraterstra, insa oscileaza intre sentimentul de curiozitate si cel de teama. Se pare ca in data de 25 februarie 1942, pamantenii au primit o asemenea vizita, insa nu s-au aratat a fi gazde foarte primitoare. In loc sa fie intampinati cu paine si sare, vizitatorilor neinvitati li s-a servit o…rafale de proiectile, care de altfel se pare ca nu i-a miscat foarte mult.
In dimineata acelei zile, un obiect neidentificat a aparut deasupra Los Angeles-ului, iar US Army a intrat in alerta de gradul 0. Intregul sistem de aparare antiaeriana a orasului s-a pus imediat in miscare, cerul a fost invadat de luminile proiectoarelor care cautau obiectul, iar cand acesta a fost localizat, tunurile au tras 1 400 de proiectile asupra sa. Peste doua mii de martori oculari au privit cu gura cascata cum obiectul supus tirului nu are nimic si zboara nestingherit deasupra orasului, pentru ca, dupa cateva minute, sa se inalte deasupra norilor. Oficialitatile au dat vina pe personalul militar de la radarul orasului, care ar fi declansat alarma din cauza nervozitatii (nu trecusera nici trei luni de la atacul de la Pearl Harbour) si au sustinut, in ciuda tuturor evidentelor, ca nu a existat nici un obiect neidentificat. In 1992, cand ufologii si curiosii au avut, in sfarsit, acces la dosarul evenimentului, s-a descoperit un memoriu catre presedintele Roosevelt, scris de catre comandantul radarului, in care acesta marturisea ca a dat alerta intrucat 14 „avioane neidentificate de mari dimensiuni au aparut brusc in proximitatea Los Angeles-ului si unul chiar in oras.“ Oficialii americani nu au avut decat un generos „no comment“ in aceasta chestiune.
Nimeni nu e perfect
Se pare ca sistemul nostru solar este de formatie mai recenta decat numeroase altele. Prin urmare, oamenii de stiinta au presupus ca o eventuala civilizatie extraterestra este mai veche decat omenirea, prin urmare, mai avansata. Insa controversatul caz Roswell pare sa plaseze existenta conceptului de eroare cu mult inainte ca omenirea sa ii dea o valoare umana.
Unul dintre cele mai bizare evenimente O.Z.N. a fost cel de la Roswell, statul New Mexico. Numerosi oameni din aceasta regiune marturiseau ca, in noaptea de 2 iulie 1947, au vazut un enorm disc luminos. Se pare ca acesta s-a prabusit, iar militarii americani au venit imediat si au preluat epava navei, ca si – potrivit unora – cateva cadavre de extraterestri.
Nici in ziua de astazi, dezbaterea despre incidentul Roswell nu s-a incheiat. Imediat dupa ce acesta a avut loc, guvernul american se pare ca a infiintat MJ-12 (Majestic 12), un comitet de oameni de stiinta, agenti secreti si militari care au primit misiunea de a cerceta cazul. Concluziile lor nu au fost facute niciodata publice, dar, in 1994, divizia aeriana a armatei americane, US Air Force, a publicat un raport in care pretinde ca adevarata explicatie a incidentului se afla in proiectul MOGUL (proiect strict secret in 1947), care implica teste asupra unor manechine aflate in niste baloane-prototip ce ajungeau la mare altitudine, iar MJ-12 ar fi fost o farsa, menita sa distraga atentia de la proiectele speciale ale armatei. Totusi, nici macar oamenii de stiinta nu au acordat prea mult credit acestei explicatii. Asta mai ales pentru ca, indiferent de ce s-a intamplat la Roswell, dupa 1947, oficialii americani au luat foarte in serios existenta OZN-urilor.