Home » Știință » Stiinta pariurilor

Stiinta pariurilor

Publicat: 22.04.2008
Poker, ruleta, 21, zaruri, loto 6/49... Jocurile de noroc te poarta de la agonie la extaz si inapoi la agonie. Cum te poti umple de bani jucand la cazinou? E o intrebare la care a reusit sa raspunda Echipa de Blackjack a MIT.

„Casa castiga intotdeauna”
In linii mari, cazinourile sunt fara ceasuri si fara geamuri, pentru ca patronii lor vor ca clientii sa parieze cat mai mult si sa nu simta trecerea timpului. Se spune chiar ca, in Las Vegas, se pompeaza oxigen sau aer rece, pentru a-i impiedica pe jucatori sa simta oboseala. Patronii neaga, argumentand ca o astfel de masura ar face cladirile vulnerabile la incendii. O alta teorie sustine ca proprietarii acestor localuri introduc, prin instalatia de aer conditionat, mirosuri placute. Adeptii ideii se bazeaza pe un experiment realizat in 1991 intr-un cazinou din Los Angeles, potrivit caruia jucatorii sunt tentati sa parieze cu 45% mai mult daca simt o mireasma pe placul lor.
Dependenta si solutiile ei extreme
Multi jucatori de noroc actioneaza dupa principiul „Ai castigat, continua; n-ai castigat, continua!”, iar atunci cand, din lipsa de bani, sunt in imposibilitatea de a juca, recurg la minciuna, frauda, inselatorie sau furt. In aceasta situatie a fost si Raymond Mandale, un britanic de 58 de ani, caruia medicii i-au recomandat o operatie pe creier pentru a scapa de viciu, dupa ce tratamentul medicamentos a esuat. Interventia chirurgicala a durat 6 ore, timp in care barbatului i-a fost montat un neurostimulator de tipul celor folosite in cazul bolnavilor de Parkinson. Aparatul trimite impulsuri electrice in partea creierului care gestioneaza acest viciu si il „scapa” astfel pe Raymond Mandale de dorinta de paria. In Statele Unite ale Americii exista o organizatie care ii ajuta pe cei care inteleg ca sunt dependenti. Gamblers Anonymous sau Jucatorii de noroc anonimi incearca sa-i ghideze pe cei care si-au pierdut familia, averea sau locul de munca sa o ia pe drumul cel bun. Si in Romania sunt medici a caror activitate principala este tratarea dependetei de jocurile de noroc.

FACTS

  • Cuvantu „zar” vinde de la termenul arab folosit pentru acest obiect, „al zahr”.
  • La apogeul Imperiului Roman, toti copiii erau obligati, prin lege, sa invete jocurile de noroc.
  • O ramura importanta a matematicii, Teoria probabilitatilor, s-a dezvoltat gratie jocurilor de noroc. Primii care au redactat lucrari in acest domeniu sunt: Girolamo Cardano (1501-1576), Blaise Pascal (1623-1662) si Pierre de Fermat (1601-1665).
  • Oamenii de stiinta John Nash (Universitatea Princeton), John Harsanyi (Universitatea California) si Reinhardt Selten (Universitatea Bonn) au obtinut, in 1994, Premiul Nobel pentru ca au reusit sa demonstreze faptul ca regulile jocului de poker se aplica si in economie, in cazul anticiparii si controlarii actiunilor celorlalti jucatori de pe piata.
  • Legenda potrivit careia cazinourile pompeaza oxigen prin instalatia de aer conditionat apare in romanul „Fools Die”, al lui Mario Puzo. In „Ultimul Don”, unul dintre personaje primeste un sfat: „sa nu joace niciodata daca nu se simtea in forma, sa nu joace mai mult de doua ore pe zi si mai mult de trei zile pe saptamana, sa se abtina de la mize mari daca avea ghinion si sa-si valorifice norocul cu prudenta si atentie”.
  • Cel mai faimos numar jucat la ruleta este 17, ales de fiecare data de James Bond.

Lumea a inceput in momentul in care Zeus, Poseidon si Hades au aruncat zarurile si si-au impartit cerurile, apele si dedesubturile Pamantului, spune mitologia greaca. Arheologii cred ca pana si in Epoca de Piatra existau notiuni legate de jocurile de noroc. Acum mai bine de cinci mii de ani obiecte asemanatoare zarurilor erau folosite in multe colturi ale lumii: India, Egipt sau China. De atunci si pana acum, pasionatii au cautat solutii, mai mult sau mai putin stiintifice, de a castiga, in timp ce altii si-au construit afaceri prospere pe spinarea celor care sperau sa se imbogateasca fara efort.
Jucatorii care au speriat Vestul
Totul a inceput in 1958, cand profesorul de matematica Edward Thorp a gandit o strategie care sa ii permita sa castige la Blackjack. „Asul din maneca” lui: numararea cartilor. Metoda a descris-o, cu lux de amanunte, in cartea „Beat the Dealer” („Invinge-l pe dealer”), vanduta in peste 700.000 de exemplare. Trei decenii si jumatate mai tarziu, in vara lui 1994, cativa studenti de la Massachusetts Institute of Technology s-au asociat in secret si, pornind de la teoria profesorului Thorp, au dezvoltat o strategie care le-a permis sa faca milioane de dolari.

Tinerii mergeau impreuna spre Las Vegas, dar in cazinou se comportau ca si cum ar fi straini. Fiecare avea o identitate falsa si un rol bine stabilit. Unii se asezau la mese si le dadeau de stire celorlalti atunci cand sansele erau in favoarea lor. Isi dadeau seama de acest lucru folosit un algoritm: scadeau 1 pentru fiecare carte mare (10, A, J, Q, K) asezata pe masa si adunau 1 pentru cele de valoare mica (2, 3, 4, 5, 6). Restul (7, 8 si 9) erau considerate carti neutre. Daca jucatorul de la masa anunta, discret, ca a ajuns la o suma mare, adica fusesera scoase din pachet multe carti de 2, 3, 4, 5 sau 6, atunci o a doua persoana din grup venea sa parieze, intrucat sansele de castig erau ridicate, in pachet existand numeroase carti de 10, A, J, Q si K.

Numararea cartilor nu e ilegala. Patronii cazinourilor sunt constienti insa de vulnerabilitatea Blackjack-ului, iar jucatorii care castiga prea mult ajung sa fie considerati persona non grata. Softuri de recunoastere faciala care compara imagini inregistrate de camerele de supraveghere ii ajuta pe proprietarii localurilor sa ii identifice pe jucatorii-matematicieni si sa nu le mai permita accesul.

Strategia folosita de studentii de la MIT e accesibila oricui se inscrie la Institutul de Blackjack, fondat de acestia. Aventurile lor in Las Vegas sunt redate, cu lux de amanunte, in best-sellerul „Bringing Down the House” („Invingand casa”), de Ben Mezrich. Cartea a stat la baza filmului „21”, cu Kevin Spacey, Jim Sturgess si Kate Bosworth, a carui premiera a avut loc in martie 2008.
Ruleta si matematica
Ruleta americata are 38 de numere (0, 00 si cele de la 1 la 36). Pariurile pot fi puse pe cate un numar, pe culoare, pe par sau impar, poti sa mizezi pe faptul ca va ieri o valoare intre 1 si 18 sau intre 19 si 36 si asa mai departe. Probabilitatea ca un numar ales de tine sa fie castigator este 1 la 38. Daca totusi reusesti sa il ghicesti, vei primi o suma de 35 de ori mai mare decat cea pe care ai pariat-o. In cazul in care te hotarasti sa mergi pe par sau impar, ai sanse mai multe de castig: 18/38, insa si suma pe care o vei obtine drept recompensa este sensibil mai mica: vei primi dublu fata de cat ai „investit”.

Majoritatea strategiilor folosite pentru a castiga la ruleta au la baza sistemul Martingale, care implica dublarea sumei pariate dupa fiecare esec, asa incat primul castig sa acopere toate insuccesele anterioare. Ideea ar functiona excelent daca ai avea un numar infinit de jocuri si o suma infinita de bani pentru pariuri. Pentru a-i descuraja pe cei care aplica strategia, fiecare cazinou stabileste o suma maxima care poate fi jucata la ruleta.

Psihologia pokerului
Jucatorii experimentati de poker au doua aptitudini fundamentale care nu tin de matematica: cea de a-si masca sentimentele (pentru ca adversarii sa nu ghiceasca daca au o mana buna sau nu) si cea de a deduce cartile celorlalte persoane prin studierea mimicii, gesticii si limbajului. Psihologul Mike Caro, care a cercetat o viata intreaga indicatorii comportamentali din jocul de poker, spune ca cel mai mult conteaza atentia la detalii, de pilda modul in care adversarul isi tine cartile, felul in care priveste sau miscarile mainilor… Unii se dau de gol, pur si simplu, cantand o melodie, oftand, batand cu degetele in masa, verificandu-si cartile ori incercand sa construiasca piste false.
Mirajul romanilor: Loto 6 din 49
Milioanele de euro puse la bataie de Loteria Romana nu sunt prea usor de castigat. Sansele de a ghici toate cele 6 numere norocoase, cumparand un bilet cu o varianta simpla, sunt de 1 la 14 milioane. Adica, pentru a exista cu siguranta un castigator la o extragere, ar trebui sa joace doua treimi din populatia Romaniei (estimata la 21,5 milioane de locuitori), fiecare persoana cate un bilet cu o combinatie diferita de numere.

Citeste continuarea in pagina a 2a

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase