Ce se întâmplă dacă timp de zeci de ani construim telescoape avansate pentru a căuta viață dincolo de Pământ și nu descoperim nimic? Un studiu recent condus de cercetători de la ETH Zurich, inclusiv autorul corespondent și afiliatul Institutului SETI, Dr. Daniel Angerhausen, a abordat această întrebare, explorând ceea ce putem învăța despre viața în Univers – chiar dacă nu detectăm semne de viață sau locuibilitate.
Folosind modele statistice avansate, echipa de cercetare a încercat să exploreze câte exoplanete ar trebui să observe și să înțeleagă oamenii de știință înainte de a declara că viața dincolo de Pământ este fie comună, fie rară.
„Chiar și o singură detecție pozitivă ar schimba totul – dar până atunci, trebuie să ne asigurăm că învățăm cât mai multe din ceea ce nu găsim”, a declarat Angerhausen.
În știință, uneori, chiar și faptul de a nu găsi ceva poate oferi informații importante. Atunci când oamenii de știință caută viață pe exoplanete, ei se concentrează adesea asupra unor caracteristici specifice, cum ar fi semne de apă sau gaze precum oxigenul și metanul, care ar putea indica activitate biologică.
Acest studiu arată că, dacă oamenii de știință examinează 40-80 de planete și nu găsesc niciun semn de viață, ei pot concluziona cu încredere că mai puțin de 10-20% dintre planetele similare adăpostesc viață. Cu toate acestea, acest lucru depinde în mare măsură de cât de siguri suntem cu privire la fiecare observație.
„Acest tip de rezultat ar fi un punct de cotitură”, a declarat autorul principal Angerhausen. „Chiar dacă nu vom găsi viață, vom fi în sfârșit capabili să cuantificăm cât de rare – sau comune – ar putea fi planetele cu biosemne detectabile.”
Descoperirile au implicații directe pentru misiunile viitoare, cum ar fi Observatorul NASA pentru lumi locuibile (HWO) și Large Interferometer for Exoplanets (LIFE), condus de Europa. Aceste misiuni vor studia zeci de planete asemănătoare Pământului prin studierea atmosferei planetelor pentru a găsi semne de apă, oxigen și chiar biosemne mai complexe.
Potrivit acestui studiu, numărul de planete observate va fi suficient de mare pentru a trage concluzii semnificative cu privire la prevalența locuibilității și a vieții în vecinătatea noastră galactică.
Cu toate acestea, studiul subliniază, de asemenea, că aceste studii vor trebui să ia în considerare cu atenție incertitudinile și prejudecățile și să elaboreze cadre pentru cuantificarea acestora, pentru a se asigura că rezultatele lor sunt semnificative din punct de vedere statistic.
Una dintre principalele concluzii ale studiului este că incertitudinile din observațiile individuale – cum ar fi falsurile negative (atunci când ratăm o biosemnalizare și o etichetăm greșit ca fiind o planetă moartă) – pot afecta semnificativ concluziile.
În mod similar, dacă multe planete dintr-un studiu se dovedesc a fi nepotrivite pentru viață, dar au fost incluse din greșeală, acest lucru denaturează rezultatele, scrie EurekAlert.
„Nu este vorba doar despre numărul de planete pe care le observăm – este vorba despre cât de încrezători putem fi în a vedea sau a nu vedea ceea ce căutăm”, a declarat Angerhausen. „Dacă nu suntem atenți și suntem prea încrezători în abilitățile noastre de a identifica viața, chiar și un studiu de amploare ar putea conduce la rezultate înșelătoare.”
Studiul subliniază faptul că formularea corectă a întrebărilor este esențială pentru obținerea unor rezultate semnificative.
Chiar dacă viitoarele studii nu vor găsi dovezi de viață extraterestră, ele vor oferi totuși informații valoroase despre cât de rare sau frecvente sunt condițiile de locuibilitate în Univers. Luând în considerare cu atenție incertitudinile și punând întrebări precise, oamenii de știință pot transforma rezultatele nule în instrumente puternice pentru înțelegerea locului nostru în cosmos.
Această lucrare ne reamintește că știința nu înseamnă doar să găsești răspunsuri, ci și să pui întrebările potrivite și să accepți incertitudinea ca parte a călătoriei.
Mamiferele s-au adaptat la viața pe sol înainte ca celebrul asteroid să distrugă dinozaurii
Cercetătorii au readus la viață alge preistorice din Marea Baltică, vechi de 7.000 de ani
O formă de viață necunoscută a creat structuri în deșertul Namib cu peste un milion de ani în urmă
Chiar în aceste momente, viața s-ar putea ascunde adânc sub suprafața planetei Marte