Telescopul James Webb a detectat un moment crucial din istoria Universului: sfârșitul epocii întunecate

Astronomii au detectat semnale dintr-un eveniment definitoriu al Universului timpuriu, în care o ceață densă ce învăluia primele stele a început să se risipească, marcând sfârșitul epocii cosmice întunecate.

Până acum, momentul exact și natura acestei tranziții critice rămăseseră un mister. Noile imagini surprinse de telescopul spațial James Webb au dezvăluit o galaxie formată la doar 330 de milioane de ani după Big Bang, care pare să fi curățat ceața din jurul său, notează The Guardian.

• Un „radio cosmic” ar putea descoperi materia întunecată în 15 ani
• Guvernul american amenință jurnalele științifice

„Ne putem imagina universul timpuriu ca fiind învăluit într-o ceață densă, care făcea extrem de dificilă detectarea chiar și a celor mai puternice surse de lumină. Totuși, aici vedem raza de lumină a acestei galaxii străpungând vălul,” a declarat dr. Kevin Hainline, astronom la Universitatea din Arizona și coautor al studiului.

Moment-cheie în istoria Universului

„Este unul dintre cele mai importante momente din istoria Universului,” explică la rândul său prof. Roberto Maiolino, astrofizician la Universitatea din Cambridge și membru al echipei de cercetare.

După Big Bang, universul avea hidrogen neutru, care absorbea aproape toată lumina ultravioletă emisă de primele stele. Pe măsură ce galaxiile timpurii au crescut și au emis energie mai puternică, au început să „ardă” ceața din jurul lor prin ionizarea atomilor de hidrogen – adică descompunerea acestora în protoni și electroni liberi, care nu mai puteau absorbi eficient lumina.

Pentru prima dată, lumina stelară de mare energie a putut călători liber, inițial prin bule de plasmă formate în jurul celor mai mari galaxii, iar mai târziu, pe măsură ce aceste bule s-au extins și s-au unit, prin întregul cosmos. Astronomii sunt de acord că acest proces s-a încheiat în jurul a 1 miliard de ani după Big Bang.

GS-z13-1, galaxia-surpriză

Noile observații dezvăluie o semnătură clară a luminii ultraviolete emisă de galaxia GS-z13-1, ceea ce sugerează că aceasta era înconjurată de o bulă de plasmă cu un diametru de cel puțin 650.000 de ani-lumină. Dincolo de această distanță, lumina ultravioletă ar fi fost „mutată” în spectrul vizibil prin efectul de redshift, fiind mai puțin probabil să fie absorbită de hidrogen.

„GS-z13-1 este observată la doar 330 de milioane de ani după Big Bang, dar prezintă o semnătură clară ce poate fi detectată doar după ce ceața din jur s-a risipit complet. Acest rezultat a fost complet neașteptat și i-a surprins pe astronomi”, a spus Prof. Maiolino.

Puterea semnalului sugerează că această galaxie timpurie ar fi putut conține stele gigantice, de până la 300 de ori masa Soarelui și de 15 ori mai fierbinți.

Dr. Emma Chapman, astrofizician la Universitatea din Nottingham, consideră că această descoperire reprezintă un moment definitoriu în înțelegerea epocii reionizării.

„Această observație a Telescopului James Webb, privind o galaxie slab luminată, dar existentă în epoca reionizării, este ca și cum am găsi prima săgeată îngropată pe un câmp de luptă antic,” a spus Chapman.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O nouă planetă studiată cu Telescopul Webb nu seamănă cu nimic cunoscut în Sistemul Solar

O „tornadă cosmică” a fost surprinsă de Telescopul Webb

Premieră absolută: Telescopul Webb a dezvăluit „imagini directe” cu dioxidul de carbon din afara Sistemului Solar

Telescopul Webb a descoperit că galaxiile din Universul îndepărtat se rotesc în aceeași direcție