Astronomii au folosit datele de la Telescopul Spațial James Webb (JWST) pentru a afla mai multe despre o lume neobișnuită numită Enaiposha, care orbitează o stea pitică roșie la aproximativ 47 de ani-lumină de Soare.
Enaiposha, cunoscută și sub numele de GJ 1214 b, a fost inițial clasificată ca o planetă mică, bogată în gaze, asemănătoare cu Neptun. Noile observații sugerează, însă, că este mai aproape de Venus, dar la scară mai mare.
Cercetătorii propun termenul de super-Venus pentru că atmosfera sa pare să fie densă și compusă din hidrogen, heliu, apă, metan și dioxid de carbon.
Această descoperire a venit în urma măsurătorilor care au detectat urme slabe de molecule în anumite părți ale spectrului luminos.
Planetele de tip sub-Neptun, mai mici decât Neptun, sunt cele mai comune în Calea Lactee, dar nu există în sistemul solar.
De obicei, acestea au atmosfere bogate în gaze, iar astronomii folosesc spectroscopia atmosferică pentru a analiza compoziția acestora.
Enaiposha se deosebește de un sub-Neptun tipic prin faptul că straturile sale superioare sunt acoperite de ceață și aerosoli, ceea ce face foarte dificilă analiza spectroscopică a atmosferei sale.
Venus are și ea nori densi, care ascund suprafața, dar Enaiposha duce acest fenomen la extrem – este mai mare, mai fierbinte și învăluită de straturi care o fac extrem de greu de studiat.
Când Enaiposha a trecut între steaua sa și Pământ, s-au observat mici scăderi în spectru acolo unde anumite gaze absorb lumina stelară. Datele sugerează că atmosfera sa este bogată în metale, dar cu mai puțin hidrogen decât se așteptau oamenii de știință.
Un aspect important al studiului a fost detectarea vaporilor de apă în atmosferă, dar și prezența unor metale complexe, ceea ce este neobișnuit pentru o planetă care inițial era clasificată simplu.
Mai mult, atunci când lumina trecea prin atmosfera exoplanetei, anumite lungimi de undă au fost absorbite, indicând prezența dioxidului de carbon și a metanului.
Studiul a fost condus de astronomii Everett Schlawin de la Universitatea din Arizona și Kazumasa Ohno de la Observatorul Național Astronomic al Japoniei (NAOJ).
Oamenii de știință au găsit un indiciu slab că dioxidul de carbon ar putea fi prezent în concentrații similare cu cele de pe Venus.
„Semnalul de CO₂ detectat în primul studiu este foarte slab, așa că a fost necesară o analiză statistică atentă pentru a ne asigura că este real,” a explicat Ohno, membrul echipei care conduce investigațiile teoretice.
În general, planetele puțin mai mari decât Pământul sunt încadrate ca super-Pământuri, iar cele mai mari, dar mai mici decât Neptun, sunt considerate mini-Neptuni.
Însă Enaiposha se află într-o zonă intermediară ciudată, ceea ce i-a determinat pe unii oameni de știință să propună că reprezintă un nou subtip de exoplanetă sau cel puțin o variantă neașteptată a grupurilor cunoscute.
Cercetarea asupra lui Enaiposha este complicată din cauza ceții dense. Observațiile detectează doar semnale subtile din părțile mai adânci ale atmosferei. Luminozitatea stelei sale poate copleși măsurătorile, așa că sunt necesare observații multiple și instrumente noi pentru a confirma aceste rezultate, scrie Earth.com.
Astronomii au descoperit mii de lumi stranii, dar Enaiposha iese în evidență pentru că sfidează clasificarea mini-Neptunilor.
Un aspect încurajator este că aceste metode ar putea fi aplicate și altor planete, inclusiv celor care ar putea susține viața.
Enaiposha este mult prea fierbinte pentru a fi locuibilă, dar analiza atmosferei sale ar putea ajuta oamenii de știință să interpreteze atmosferele altor exoplanete, inclusiv ale celor potențial locuibile.
Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
Telescopul James Webb a găsit o planetă „rătăcitoare” cu o atmosferă unică
Planeta Uranus este mult mai caldă decât au crezut oamenii de știință
NASA ar fi găsit cel mai rapid sistem planetar observat până acum
Astronomii au găsit o planetă posibil locuibilă la 20 de ani-lumină de Sistemul Solar