Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie
Psihopatia a fost pentru mult timp asociată cu criminalii notorii, asasinii și poveștile captivante despre crime reale care domină documentarele. Însă cercetările recente sugerează că modul în care psihopații procesează durerea, unul foarte complex, ar putea fi, parțial, responsabil pentru lipsa lor de empatie.
Trăsăturile psihopatice se află pe un spectru, iar fiecare dintre noi are un anumit nivel pe această scară. Totuși, pentru a fi considerat „psihopat” de către unii specialiști în domeniul medical, trebuie să te situezi la capătul superior al acestui spectru.
De regulă, persoanele cu niveluri mai ridicate de trăsături psihopatice prezintă o toleranță mai mare la durere, iar acest lucru se reflectă și în fiziologia lor. Care este legătura dintre empatie și modul în care psihopații procesează durerea.
Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie
De exemplu, un studiu din 2022 a arătat că indivizii cu trăsături psihopatice ridicate au o activitate cerebrală mai scăzută în timpul aplicării durerii prin presiune.
În cadrul unei cercetări recente, oamenii de știință au analizat modul în care diferite niveluri de psihopatie influențează percepția durerii, iar rezultatele au fost surprinzătoare. Participanții cu niveluri ridicate de psihopatie păreau să proceseze durerea diferit față de cei cu niveluri scăzute.
Pentru experiment, cercetătorii au aplicat durere prin presiune asupra unghiilor participanților folosind un dispozitiv cu aer comprimat. Apoi au fost măsurate reacțiile acestora prin răspunsul conductanței pielii (SCR), un indicator al sistemului nervos autonom activat în situații de „luptă sau fugi” sau atunci când trebuie să fim atenți.
Înainte de începerea experimentului, a fost crescut treptat nivelul presiunii până când participanții au indicat că au atins pragul maxim de durere suportabilă. Atât grupul cu nivel scăzut de psihopatie, cât și cel cu nivel ridicat, au raportat praguri similare de durere, scrie Science Alert.
Apoi au fost aplicate diferite niveluri de presiune, inclusiv pragul maxim stabilit anterior, pentru a preveni obișnuința cu stimulii. După fiecare stimulare, participanții au fost rugați să evalueze nivelul de durere resimțit pe o scară de la 0 la 100.
Ce au descoperit oamenii de știință?
Rezultatele au arătat că participanții cu trăsături psihopatice ridicate au raportat că simt mai puțină durere decât cei cu trăsături scăzute. Chiar și atunci când atingeau pragul maxim al durerii, aceștia o percepeau ca fiind mai puțin intensă decât ceilalți participanți. Cu toate acestea, răspunsurile SCR au fost similare între cele două grupuri.
Acest lucru sugerează că persoanele cu niveluri ridicate de psihopatie interpretează durerea diferit, ceea ce ar putea explica de ce sunt mai predispuse la asumarea riscurilor și la comportamente agresive. Ele nu percep durerea în același mod ca restul oamenilor, ceea ce le-ar putea face să nu asocieze suferința cu frica sau cu pedeapsa.
Rezultatele studiului indică faptul că diferența în ceea ce privește percepția durerii dintre persoanele cu niveluri ridicate și cele cu niveluri scăzute de psihopatie ar putea fi de natură psihologică, mai degrabă decât fiziologică. Acest lucru ar putea explica discrepanța dintre autoevaluările durerii și măsurătorile răspunsului conductanței pielii.
Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie. Dar unele întrebări rămân fără răspuns
Nu este clar dacă persoanele cu trăsături psihopatice ridicate simulează toleranța la durere sau sunt mai puțin conectate la fiziologia propriului corp. Totuși, un studiu din 2019 asupra copiilor cu trăsături psihopatice ridicate sugerează că aceștia recurg la mecanisme extreme de adaptare în situații de frică. De exemplu, acești copii au prezentat reacții emoționale reduse, tendință de detașare sau comportamente riscante pentru a-i face față stresului.
A fost testată, de asemenea, reacția participanților la durerea altor persoane, arătându-le imagini precum o mână prinsă într-o ușă sau un picior desculț călcând pe sticlă spartă. Studiile anterioare au arătat că persoanele cu trăsături psihopatice ridicate au un răspuns fiziologic redus la suferința altora.
De exemplu, un studiu din 2015 a constatat că persoanele cu niveluri ridicate de psihopatie au o activitate cerebrală mai scăzută atunci când văd alte persoane în situații dureroase. În studiul recent, participanții cu trăsături psihopatice ridicate nu doar că au raportat un nivel mai scăzut de empatie, dar au avut și un răspuns SCR mai slab atunci când au fost expuși la imaginile cu durerea altora. Acest tip de răspuns a fost observat și la prizonierii de sex masculin cu trăsături psihopatice, indicând o atenție redusă față de suferința celorlalți.
Lipsa de empatie nu este o alegere conștientă
Studiul sugerează că lipsa de empatie nu este neapărat o alegere conștientă. O analiză sistematică recentă, bazată pe opt studii anterioare despre psihopatie și percepția durerii, a confirmat aceste constatări, evidențiind niveluri reduse de activitate cerebrală la persoanele cu trăsături psihopatice atunci când sunt expuse la suferința altora.
Cercetările arată că o toleranță mai ridicată la durere poate influența nivelul de empatie. Dacă o persoană nu resimte durerea în același mod ca ceilalți, este posibil să nu înțeleagă nici suferința altora.
De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că rețelele cerebrale implicate în procesarea durerii sunt aceleași care se activează în procesarea empatiei. Astfel, dacă o persoană cu trăsături psihopatice ridicate nu resimte durerea la fel de intens, este posibil ca și percepția durerii celorlalți să fie afectată prin acest mecanism neuronal comun.
Totuși, a avea trăsături psihopatice ridicate nu înseamnă neapărat că cineva este predispus la comportamente criminale. Dimpotrivă, cercetările recente, inclusiv un studiu din 2022, sugerează că anumite trăsături psihopatice pot avea beneficii, cum ar fi reglarea mai eficientă a emoțiilor.
De exemplu, chirurgii și alți profesioniști din domeniul medical prezintă frecvent niveluri ridicate ale trăsăturii de „imunitate la stres”, un aspect al personalității psihopatice.
Această caracteristică ar putea explica de ce unii medici reușesc să rămână calmi sub presiune și să ia decizii rapide și raționale fără a fi copleșiți de stres.
Vă recomandăm să citiți și:
Pielea umană poate „gusta” lucruri, iar oamenii de știință tocmai și-au dat seama de ce
Cercetătorii au găsit un nou tip de grăsime în celulele umane
Un nou studiu confirmă că femeile vorbesc mai mult decât bărbații