Cercetătorii au descoperit că oamenii care folosesc ChatGPT în exces, adică cei care îl folosesc cel mai frecvent și pentru cele mai lungi perioade, devin dependenți de chatbot.
Un nou studiu realizat în colaborare de către cercetători de la OpenAI și MIT Media Lab (SUA) arată că acest mic segment de utilizatori, oamenii care folosesc ChatGPT în exces, prezintă un „comportament problematic” în utilizarea chatbotului. Studiul definește acest fenomen prin indicatori specifici dependenței, cum ar fi preocuparea excesivă, simptomele de sevraj, pierderea controlului și modificările de dispoziție.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de la MIT și OpenAI a analizat răspunsurile a mii de utilizatori ai ChatGPT, nu doar pentru a înțelege percepția acestora asupra chatbotului, ci și pentru a examina ce tipuri de „indicii afective” folosesc în interacțiuni. În sinteza cercetării, aceste indicii sunt definite drept „elemente din conversație care sugerează empatie, afecțiune sau sprijin”.
Deși majoritatea respondenților nu dezvoltă o implicare emoțională cu ChatGPT, cei care îl folosesc pentru perioade mai lungi ajung să-l perceapă ca pe un „prieten”. Mai mult, acești utilizatori tind să fie mai singuratici și resimt un nivel crescut de stres atunci când observă chiar și schimbări subtile în comportamentul modelului. Per total, acest fenomen ridică îngrijorări. Așa cum s-a observat și în alte cazuri, oamenii care duc lipsă de conexiuni sociale devin cei mai dependenți de chatboți AI. Cu alte cuvinte, cele mai vulnerabile persoane dezvoltă cele mai profunde relații parasociale cu Inteligența Artificială, iar consecințele acestui fenomen pot fi triste, înfricoșătoare sau complet imprevizibile, subliniază Futurism.
Cercetarea a scos la iveală și contradicții neașteptate legate de modul în care este utilizat ChatGPT.
De exemplu, utilizatorii tind să folosească un limbaj mai emoțional în interacțiunile textuale cu ChatGPT decât în cele prin Advanced Voice Mode. Mai mult, utilizarea vocii s-a dovedit a avea un impact mai pozitiv asupra stării de bine, dar doar atunci când era folosită pentru perioade scurte.
Un alt aspect surprinzător a fost că utilizatorii care foloseau ChatGPT pentru motive „personale”, cum ar fi discutarea emoțiilor sau a amintirilor, erau mai puțin dependenți emoțional de chatbot decât cei care îl utilizau în scopuri „nepersonale”, cum ar fi brainstormingul sau solicitarea de sfaturi.
Totuși, cea mai importantă concluzie a studiului este că utilizarea prelungită agravează riscul de dependență, indiferent de scopul conversației. Fie că interacționezi cu ChatGPT prin text sau voce, fie că discuți aspecte personale sau îl folosești pentru muncă, cu cât îl folosești mai mult, cu atât crește probabilitatea de a dezvolta o dependență emoțională față de chatbot.
Oamenii de știință de la MIT au transformat celulele pielii în neuroni
Test de cultură generală. Ce se întâmplă cu rinichii vechi după un transplant?
Un obicei comun ar putea fi o sursă de poluare cu plastic la care nu ne-am gândit niciodată