Populația Pământului, calculată greșit. Câți oameni ar exista de fapt în lume?
Ar putea fi mai mulți oameni pe planetă. Populația mondială este estimată în prezent la aproximativ 8,2 miliarde de oameni. Dar este oare acesta numărul real? Un nou studiu sugerează că guvernele, organizațiile internaționale și cercetătorii ar putea subestima dramatic populația actuală a Terrei.
Motivul, spun cercetătorii, este că majoritatea seturilor de date subestimează sever numărul persoanelor care trăiesc în zonele rurale, unde este dificil de realizat o monitorizare și raportare precisă.
O echipă de la Universitatea Aalto din Finlanda a analizat cinci dintre cele mai utilizate seturi globale de date privind populația: WorldPop, GWP, GRUMP, LandScan și GHS-POP. Cercetătorii au concluzionat că acestea ar putea omite între 53% și 84% din populația rurală și că ar putea fi mai mulți oameni pe planetă decât spun estimările.
Ar putea fi mai mulți oameni pe planetă
S-a descoperit că chiar și cele mai fiabile seturi de date din 2010 sunt inexacte, subestimând populațiile rurale cu valori cuprinse între o treime (32%) și aproape trei sferturi (77%). Cercetătorii susțin că aceste erori s-au propagat și în estimările globale din 2015 și 2020.
Deoarece aproximativ 43% din populația lumii trăiește în zone rurale, este foarte probabil ca estimarea actuală de 8,2 miliarde de oameni să fie mai mică decât realitatea. Însă cu cât? Aceasta este întrebarea la care cercetătorii nu pot încă să răspundă cu precizie.
„Pentru prima dată, studiul nostru oferă dovezi că o parte semnificativă a populației rurale ar putea lipsi din seturile de date globale privind populația”, a declarat Josias Láng-Ritter, autor principal al studiului și cercetător postdoctoral la Universitatea Aalto.
„Am fost surprinși să descoperim că populația reală din zonele rurale este mult mai mare decât indică datele globale. În funcție de setul de date analizat, populațiile rurale au fost subestimate cu valori cuprinse între 53% și 84% pe perioada studiată. Aceste rezultate sunt remarcabile, având în vedere că aceste date au fost utilizate în mii de studii și pentru luarea deciziilor la nivel global, fără a fi evaluate sistematic din punct de vedere al acurateții”, a adăugat el, citat de IFL Science.
Cum au ajuns oamenii de știință la noua concluzie?
Cercetătorii și-au fundamentat concluziile comparând seturile de date globale cu informațiile privind relocările populației din peste 300 de proiecte de baraje din 35 de țări. Deși acest eșantion este limitat, datele colectate din astfel de proiecte sunt independente și relativ precise.
„Când se construiesc baraje, suprafețe întinse sunt inundate, iar oamenii trebuie relocați. Aceste relocări sunt de obicei înregistrate cu precizie, deoarece companiile de construcții le plătesc despăgubiri celor afectați. Spre deosebire de estimările globale, aceste rapoarte locale oferă date concrete, neinfluențate de granițele administrative. Am combinat aceste informații cu imagini satelitare pentru o analiză mai detaliată”, a explicat Láng-Ritter.
Cu toate acestea, nu toți experții sunt convinși de concluziile studiului. Vorbind pentru New Scientist, Stuart Gietel-Basten, de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong, a sugerat că rezultatele ar putea să nu fie valabile la scară globală, având în vedere că analiza s-a concentrat în mare parte pe China și alte regiuni din Asia. „Cred că este o exagerare să afirmăm că există o subestimare majoră în țări precum Finlanda, Australia, Suedia și alte state cu sisteme de înregistrare sofisticate, pe baza unui număr limitat de puncte de date”, a spus el.
Cu toate acestea, studiul evidențiază problemele legate de colectarea datelor despre populația rurală, în special în țările în curs de dezvoltare, în regiunile afectate de crize și în zonele neindustrializate. De exemplu, seturile de date GRUMP și WorldPop folosesc imagini satelitare pentru a estima populația în funcție de luminile nocturne, însă această metodă poate omite complet comunitățile care nu au acces la electricitate.
Ar putea fi mai mulți oameni pe planetă? La ce ne ajută să știm acest lucru?
Pentru a ne înțelege mai bine planeta, eliminarea acestor lacune de date este esențială. O cartografiere mai precisă a populației ar putea duce la o alocare mai eficientă a resurselor, la o planificare mai bună a infrastructurii și la o înțelegere mai profundă a vieții umane.
„În multe țări, datele naționale nu sunt suficiente, astfel încât guvernele se bazează pe hărți globale ale populației pentru a lua decizii: avem nevoie de un drum asfaltat sau de un spital? Câtă medicație este necesară într-o anumită zonă? Câți oameni ar putea fi afectați de un cutremur sau de inundații?”, a comentat Láng-Ritter.
„Pentru a le oferi comunităților rurale acces egal la servicii și resurse, trebuie să purtăm o discuție critică despre utilizarea acestor hărți ale populației, atât în trecut, cât și în viitor”, a concluzionat el.
Studiul a fost publicat în Nature Communications.
Vă recomandăm să citiți și:
Compatibilitatea sexuală în relațiile de lungă durată: mit sau realitate?
Studiu: Un somn prost poate afecta sănătatea creierului nostru
De ce tot mai multe țări renunță la ora de vară: avantaje și dezavantaje
Cât de posibil este să dezvoltăm „intoleranță la carne” după un post prelungit?