Reducerea consumului de carne este una dintre cele mai simple modalități de a diminua amprenta de carbon. Dacă toți locuitorii din Marea Britanie ar adopta o dietă cu carne redusă, consumând mai puțin de 50 de grame de carne pe zi (echivalentul unei mici porții de cârnați Cumberland), am salva aceeași cantitate de carbon emisă de opt milioane de mașini care ar fi scoase din circulație, arată un studiu recent.
Datele guvernului britanic arată că, în perioada 1980-2022, consumul de carne de vită, porc și miel a scăzut cu 62%. Deși motivele invocate pentru această scădere sunt diverse – de la creșterea prețurilor la o mai mare conștientizare ecologică – tot mai mulți oameni sunt dispuși să experimenteze cu reducerea consumului de carne, potrivit BBC.
Dar ce se întâmplă cu digestia cărnii dacă faci o pauză lungă? Mulți vegetarieni și vegani postează pe rețelele sociale, întrebându-se dacă revenirea la carne poate cauza dureri de stomac, balonare sau alte simptome neplăcute.
Totuși, nu există prea multe cercetări referitoare la impactul unei pauze îndelungate de carne asupra capacității organismului de a o digera, explică Sander Kersten, profesor de nutriție la Universitatea Cornell din SUA.
„Lipsa dovezilor nu înseamnă că nu există o problemă, ci doar că nu s-a studiat îndeajuns. Nu întotdeauna acest răspuns este satisfăcător, dar uneori aceasta este realitatea”, spune ea.
Există, desigur, cazuri rare în care o persoană poate deveni alergică la carne, un fenomen cunoscut sub numele de „sindromul alpha-gal”. În acest caz, sistemul imunitar recunoaște proteinele din carne ca pe un inamic, ceea ce poate duce la reacții alergice severe. Totuși, această alergie nu apare din cauza unui consum redus de carne, ci poate apărea, de exemplu, în urma unei mușcături de căpușă.
Pentru mulți dintre cei care evită carnea, descoperirea că au consumat-o din greșeală poate fi o experiență emoțională neplăcută – poate fi percepută ca o încălcare personală. Kersten, care este vegetarian, afirmă că acest lucru poate cauza supărare, dar nu este clar dacă va duce și la simptome fizice.
Din punct de vedere biologic, nu este foarte plauzibil ca organismul să își piardă capacitatea de a digera carnea după o pauză îndelungată. De fapt, carnea este, în general, ușor de digerat comparativ cu fibrele din legume și fructe. Aceasta necesită ajutorul microbiomului nostru intestinal, care produce enzime necesare procesului de digestie.
Enzimele care descompun proteinele vegetale sunt aceleași care acționează asupra proteinelor din carne. Aceste enzime recunosc și descompun legăturile chimice din proteine, indiferent dacă provin din plante sau animale. Prin urmare, nu este logic să credem că organismul va înceta să producă enzimele necesare pentru a digera o friptură de vită, de exemplu.
Este adevărat, însă, că microbiomul intestinal se poate schimba în funcție de alimentația individului. Aceste schimbări pot afecta tipurile de bacterii din intestin, dar și tipurile de enzime produse. Cercetările au arătat că microbiomul omnivorilor și cel al vegetarianilor sau vegani nu sunt radical diferite, atâta timp cât omnivorii consumă o varietate de plante.
De asemenea, microbiomul se poate adapta rapid în urma unor modificări alimentare. Un studiu în care participanții au trecut la o dietă complet pe bază de animale a arătat că microbiomul lor a suferit o schimbare vizibilă în doar o zi, revenind rapid la normal după întreruperea dietei.
De ce a devenit carnea procesată un trend în fitness?
De ce nu mănâncă urșii panda mai multă carne?
Cum o lună de abstinență poate duce la „dezgustul față de carne”