Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser (Canada) a identificat o legătură strânsă între utilizarea crescută a rețelelor sociale și tulburările psihiatrice caracterizate prin delir, precum narcisismul și tulburarea dismorfică corporală.
Studiul reprezintă o analiză sistematică a întregii literaturi academice disponibile pe acest subiect, incluzând examinarea a peste 2.500 de publicații despre utilizarea rețelelor sociale și tulburările psihiatrice. Concluzia cercetătorilor este că tulburările bazate pe delir sunt cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice asociate cu utilizarea ridicată a rețelelor sociale.
Studiul a fost publicat în BMC Psychiatry.
Printre tulburările provocate de utilizarea intensă de social media se numără tulburarea de personalitate narcisică (iluzia superiorității), erotomania (iluzia că o persoană faimoasă este îndrăgostită de tine), tulburarea dismorfică corporală (iluzia unor defecte fizice inexistente) și anorexia (iluzia unui corp supradimensionat).
„Rețelele sociale creează condiții în care iluziile pot fi generate și menținute mult mai ușor, deoarece există platforme și aplicații care alimentează aceste tulburări, iar verificarea realității lipsește sau este ineficientă. Această cercetare are implicații semnificative asupra înțelegerii cauzelor și simptomelor bolilor mintale și asupra modului în care acestea pot fi amplificate de platformele sociale online”, explică Bernard Crespi, profesor de științe biologice și deținător al titlului „Canada Research Chair in Evolutionary Genetics and Psychology” la Universitatea Simon Fraser.
Autorii studiului subliniază că rețelele sociale nu sunt, în sine, problematice, însă mediile virtuale, combinate cu izolarea socială din viața reală, pot crea un teren propice pentru menținerea unei identități distorsionate, fără a fi supusă unui control obiectiv. Deși rețelele sociale pot avea efecte benefice, ajutând la formarea comunităților și oferind un sentiment de apartenență, Crespi și Nancy Yang, coautoare a studiului, susțin că persoanele vulnerabile la astfel de tulburări sunt deseori afectate de utilizarea excesivă a acestor platforme.
Cercetătorii atrag atenția asupra faptului că multe dintre funcțiile aplicațiilor și platformelor populare contribuie la întreținerea și agravarea iluziilor mintale și fizice, oferind posibilitatea de auto-prezentare într-un mod exagerat și de multe ori nerealist, scrie Medical Xpress.
Diferența majoră dintre interacțiunile sociale online și cele față în față, unde realitatea fizică și emoțională ajută la menținerea unei perspective corecte, accentuează aceste deviații de la sănătatea mintală, adaugă Crespi.
Studiul concluzionează că persoanele care suferă de tulburări caracterizate prin niveluri ridicate de delir ar putea avea parte de beneficii dacă își reduc timpul petrecut pe rețelele sociale. De asemenea, cercetătorii solicită mai multe studii asupra caracteristicilor specifice ale platformelor online care favorizează apariția delirului și asupra modalităților prin care interacțiunile digitale pot deveni mai ancorate în realitate.
Pentru a atinge acest obiectiv, studiul sugerează utilizarea unor tehnologii inovatoare, precum contactul vizual virtual, perspectivele 3D, avatarele și alte soluții imersive, care ar putea face interacțiunile online mai autentice și mai apropiate de cele din viața reală.
Un medic a realizat că are un atac de cord în timp ce trata un alt pacient cu atac de cord
Un studiu arată că nu mai trăim mai mult decât părinții noștri
Adevărul despre retinol, ingredientul-minune împotriva îmbătrânirii pielii