Oamenii de știință au căutat mult timp metode fiabile de datare a evenimentelor geologice antice, însă o descoperire surprinzătoare în mostrele extrase din adâncurile mării ar putea duce la un nou mod de măsurare a trecutului Pământului.
O echipă de cercetători de la Helmholtz-Zentrum Dresden-Rossendorf (HZDR), în colaborare cu TUD Dresden University of Technology și Australian National University (ANU), a descoperit o creștere neașteptată a nivelului de beriliu-10 (¹⁰Be) în probele de pe fundul Pacificului.
Studiul sugerează că această descoperire ar putea servi drept un marker temporal global, îmbunătățind modul în care oamenii de știință sincronizează înregistrările geologice care se întind pe milioane de ani.
Descoperirile arheologice, cum ar fi oasele sau rămășițele de lemn, pot fi datate destul de precis în acest fel.
„Cu toate acestea, metoda radiocarbonului este limitată la datarea probelor care nu au mai mult de 50.000 de ani”, explică fizicianul Dr. Dominik Koll de la HZDR. „Pentru a data probe mai vechi, trebuie să folosim alți izotopi, cum ar fi beriliul-10 cosmogenic (10Be)”.
Beriliul-10 este un izotop radioactiv rar produs atunci când razele cosmice de mare energie se ciocnesc cu oxigenul și azotul din atmosfera superioară a Pământului.
Acesta cade în cele din urmă pe Pământ prin precipitații, acumulându-se în sedimentele oceanice de-a lungul timpului. Cu un timp de înjumătățire de 1,4 milioane de ani, acest izotop permite oamenilor de știință să urmărească evenimente care au avut loc în urmă cu 10 milioane de ani, ceea ce îl face un instrument neprețuit pentru reconstituirea istoriei străvechi a Pământului.
Dr. Dominik Koll, fizician la HZDR, și echipa sa au analizat cruste recuperate de la câțiva kilometri sub Oceanul Pacific. Aceste cruste, bogate în fier și mangan, se formează treptat pe parcursul a milioane de ani, păstrând o înregistrare a schimbărilor de mediu.
Folosind o tehnică numită spectrometrie de masă cu accelerator (AMS), cercetătorii au purificat probele și le-au măsurat conținutul de ¹⁰Be cu o precizie extremă. Acest proces implică accelerarea atomilor la viteze mari, separarea lor în funcție de masă și detectarea lor individuală, scrie InterestingEngineering.
Când grupul de cercetare a evaluat datele colectate, au avut parte de o surpriză. „La aproximativ 10 milioane de ani, am găsit aproape de două ori mai mult 10Be decât am anticipat”, raportează Koll. „Dădusem peste o anomalie nedescoperită anterior”.
Pentru a exclude contaminarea, echipa a analizat probe suplimentare din locații diferite – fiecare prezentând același model.
Echipa a propus două posibile explicații pentru această anomalie. În urmă cu aproximativ 10-12 milioane de ani, curenții oceanici din apropierea Antarcticii au suferit schimbări drastice.
O ipoteză alternativă indică un eveniment astrofizic. O supernovă din apropiere ar fi putut crește intensitatea razelor cosmice, stimulând producția de ¹⁰Be.
Dacă anomalia apare pe întreg globul, ipoteza astrofizică ar câștiga teren. Dacă este localizată, cauza cea mai probabilă ar fi modificările circulației oceanice.
Indiferent de originea sa, această anomalie are potențialul de a revoluționa datarea geologică. O provocare majoră în geocronologie este alinierea diferitelor arhive geologice – cum ar fi carote de gheață, straturi de sedimente și formațiuni stâncoase – prin găsirea unor markeri temporali comuni.
Oamenii de pe un grup de insule din Oceanul Indian, evacuați din cauza creșterii nivelului mării
Suprafața oceanului se încălzește de peste patru ori mai rapid decât în anii 1980
Oceanele lumii sunt în pericol, iar unele efecte sunt deja vizibile
Cercetătorii au găsit pentru prima dată viață animală sub fundul oceanului