Home » Știință » Spermatozoizii poartă urmele stresului din copilărie, arată un studiu

Spermatozoizii poartă urmele stresului din copilărie, arată un studiu

Publicat: 30.01.2025

Tații ar putea purta urmele stresului din copilărie în spermatozoizii lor, sugerează un nou studiu din Finalnda.

Cercetarea, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, a analizat epigenetica spermatozoizilor bărbaților care au fost expuși la un nivel ridicat de stres în copilărie.

Epigenetica studiază modul în care este citit ADN-ul (planul de construcție al proteinelor și moleculelor care alcătuiesc corpul nostru). Deși nu modifică secvența ADN-ului, epigenetica influențează ce gene sunt activate sau dezactivate. Se crede că experiențele de viață și mediul unei persoane pot lăsa astfel de „amprente epigenetice” asupra ADN-ului, afectând activitatea genelor.

„Epigenetica determină ce gene sunt active”, a explicat dr. Jetro Tuulari, autor principal al studiului și profesor asociat la Universitatea din Turku (Finlanda). Studiul său se adaugă la un corpus tot mai mare de cercetări privind posibilitatea ca urmele stresului din copilărie să le fie transmise generațiilor viitoare prin modificări epigenetice.

„Înțelegerea moștenirii genetice prin ADN este una dintre cele mai importante descoperiri din biologie. Acum cercetăm dacă această imagine este cu adevărat completă”, a declarat Tuulari.

Cum s-a desfășurat studiul?

Cercetătorii au analizat spermatozoizi de la 58 de bărbați, investigând două tipuri de markeri epigenetici: metilarea ADN-ului și ARN-ul non-codant mic.

Metilarea ADN-ului este un proces chimic care îi adaugă etichete moleculei de ADN, influențând modul în care sunt citite genele, putând chiar să le dezactiveze. ARN-ul non-codant mic nu modifică direct ADN-ul, dar poate interfera cu modul în care organismul citește ARN-ul mesager, care transportă instrucțiunile genetice din nucleu către celulă, explică Live Science.

Participanții la studiu, majoritatea având între vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, au fost recrutați din cohorta FinnBrain Birth Cohort, un proiect al Universității din Turku care studiază factorii genetici și de mediu implicați în dezvoltarea copiilor.

Pentru a măsura urmele stresului din copilărie, echipa a utilizat Trauma and Distress Scale (TADS), un chestionar standardizat care evaluează amintirile legate de neglijare emoțională sau fizică, precum și de abuz emoțional, fizic sau sexual.

Participanții au fost împărțiți în două categorii: un nivel scăzut de stres (scor TADS între 0 și 10) au cei care și-au amintit puține experiențe stresante din copilărie; un nivel ridicat de stres (scor TADS peste 39) au cei care au raportat numeroase traume din copilărie.

Analiza a arătat că bărbații cu scoruri TADS ridicate aveau un profil epigenetic diferit în spermatozoizii lor față de cei cu un istoric de stres redus. Acest rezultat s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în considerare alți factori care pot influența epigenomul, precum fumatul sau consumul de alcool.

Spermatozoizii poartă urmele stresului din copilărie

Unul dintre cele mai notabile rezultate a fost expresia diferită a unei molecule specifice de ARN non-codant mic, numită hsa-mir-34c-5p, la bărbații care au trăit stres intens în copilărie.

Această moleculă fusese anterior asociată cu dezvoltarea creierului la șoareci în stadiile timpurii de viață, ceea ce sugerează că ar putea avea un rol similar și la oameni.

De asemenea, cercetătorii au observat profiluri diferite de metilare a ADN-ului în jurul a două gene: CRTC1 și GBX2. Aceste gene sunt cunoscute pentru rolul lor în dezvoltarea timpurie a creierului, conform unor studii anterioare pe animale.

Aceste descoperiri ridică întrebarea: dacă astfel de modificări epigenetice le sunt transmise descendenților, ar putea ele influența dezvoltarea timpurie a copiilor?

Ar putea urmele stresului din copilărie să le fie transmise viitorilor copii?

Este important de menționat că acest domeniu de cercetare este încă la început. Faptul că aceste schimbări epigenetice sunt prezente în spermă nu înseamnă neapărat că ele le sunt transmise copiilor.

„Nu s-a demonstrat încă la oameni că modificările epigenetice pot fi moștenite. Acest lucru a fost observat însă la animale precum șoarecii și viermii”, a subliniat Tuulari.

Prin urmare, este prea devreme pentru a trage concluzii despre impactul stresului patern asupra sănătății copiilor. De asemenea, nu se știe dacă aceste modificări ar avea un efect pozitiv, negativ sau neutru asupra urmașilor.

Profesorul Richard Jenner, expert în biologie moleculară la University College London (Anglia), care nu a fost implicat în studiu, a comentat că aceste descoperiri le „adaugă greutate dovezilor” că experiențele de viață pot modifica epigenetica spermei umane.

Cu toate acestea, este nevoie de studii mai ample pentru a confirma rezultatele. Factori precum dieta sau vârsta participanților ar fi putut influența datele, iar aceste variabile trebuie studiate mai atent.

Momentan, rămâne doar speculația asupra modului în care această descoperire ar putea fi utilizată pentru îmbunătățirea sănătății copiilor născuți din părinți care au suferit traume în copilărie.

„Doar timpul ne va putea spune”, a concluzionat Jenner.

Vă recomandăm să citiți și:

Este posibil ca atomii din corpul tău să fi părăsit la un moment dat galaxia

De ce vor oamenii de știință să conecteze creieri umani la computere cuantice?

Test de cultură generală. De ce nu simțim rotația Pământului?

O nouă generație umană începe oficial în 2025

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase