Capacitatea de a șterge amintirile neplăcute și traumatizante ar putea ajuta la tratarea multor probleme de sănătate mintală, iar oamenii de știință au găsit o nouă abordare promițătoare în acest sens: slăbirea amintirilor negative prin reactivarea celor pozitive.
În cadrul unui experiment care a durat mai multe zile, o echipă internațională de cercetători a cerut unui număr de 37 de participanți să asocieze cuvinte aleatorii cu imagini negative, înainte de a încerca să reprogrameze jumătate din aceste asocieri și „să interfereze” cu amintirile negative.
„Am constatat că această procedură a slăbit reamintirea episoadelor aversive și a crescut, de asemenea, intruziunile involuntare ale amintirilor pozitive”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.
Pentru studiu, echipa a folosit baze de date recunoscute de imagini clasificate ca negative sau pozitive.
În prima seară, au fost folosite exerciții de antrenament al memoriei pentru a-i determina pe voluntari să lege imaginile negative cu cuvinte fără sens inventate pentru studiu. A doua zi, după un somn pentru a consolida aceste amintiri, cercetătorii au încercat să asocieze jumătate din cuvinte cu imagini pozitive în mintea participanților.
În timpul celei de-a doua nopți de somn, au fost redate înregistrări ale cuvintelor fără sens rostite, în timpul fazei de somn NREM, cunoscută ca fiind importantă pentru stocarea memoriei. Activitatea cerebrală a fost monitorizată cu ajutorul electroencefalografiei.
Activitatea în banda Theta din creier, legată de procesarea memoriei emoționale, a fost observată ca un vârf de activitate ca răspuns la indicii audio de memorie și a fost semnificativ mai mare atunci când au fost utilizate indicii pozitive, scrie ScienceAlert.
Prin intermediul unor chestionare aplicate a doua zi și câteva zile mai târziu, cercetătorii au constatat că voluntarii erau mai puțin capabili să își amintească episoadele negative care fuseseră amestecate cu cele pozitive. Amintirile pozitive aveau mai multe șanse să le apară în minte decât cele negative pentru aceste cuvinte și erau privite cu o prejudecată emoțională mai pozitivă.
Este încă devreme pentru această cercetare și merită să ne amintim că acesta a fost un experiment de laborator strict controlat: acest lucru este bun în ceea ce privește încrederea în acuratețea rezultatelor, dar nu reflectă exact gândirea lumii reale și formarea memoriei pozitive sau negative.
De exemplu, echipa afirmă că vizionarea unor imagini aversive în cadrul unui experiment de laborator nu ar avea același impact asupra formării memoriei ca experiența unui eveniment traumatizant. Lucrul real ar putea fi mai greu de suprascris.
Știm că, de fapt, creierul salvează amintiri prin reluarea lor pentru scurt timp în timpul somnului și multe studii au analizat deja modul în care acest proces ar putea fi controlat pentru a consolida amintirile bune sau a le șterge pe cele rele.
Cu atât de multe variabile în joc – în ceea ce privește tipurile de amintiri, zonele creierului și fazele de somn – va fi nevoie de ceva timp pentru a înțelege exact cum ar putea avea loc editarea memoriei și cât de îndelungate ar putea fi efectele. Cu toate acestea, acest proces de suprascriere a amintirilor negative cu unele pozitive pare să fie destul de promițător.
Cercetarea a fost publicată în PNAS.
O nouă cercetare arată că amintirile nu există doar în creier
Un italian a pierdut 39 de ani de amintiri după un accident rutier
Un medicament a restabilit amintirile pierdute din cauza bolii Alzheimer
Ștergerea „amintirilor rele” ar putea îmbunătăți tratamentul bolii Parkinson