Noi imagini extraordinare cu suprafața planetei Mercur, surprinse de sonda BepiColombo
De la doar 295 de kilometri distanță, sonda de transfer BepiColombo a ESA a capturat noi imagini extraordinare ale suprafeței lui Mercur în timpul ultimei sale treceri pe lângă această lume mică și arsă de Soare.
Aceste imagini extraordinare ale suprafeței lui Mercur dezvăluie un peisaj al extremelor, oferind imagini detaliate cu zone de întuneric permanent, mărginit de cratere scăldate în lumina intensă a zilei. Se crede că în acele umbre se află un strat de gheață, care ar putea păstra indicii valoroase despre trecutul lui Mercur și, posibil, despre viitorul său.
„În următoarele câteva săptămâni, echipa BepiColombo va lucra intens pentru a descifra cât mai multe dintre misterele planetei Mercur folosind datele colectate în timpul acestei treceri”, a declarat Geraint Jones, om de știință al proiectului ESA, în cadrul conferinței anuale din 9 ianuarie. După finalizarea setului de manevre gravitaționale, misiunea va intra într-o nouă etapă, pregătindu-se pentru colectarea de date în 2027.
„Faza principală a misiunii BepiColombo va începe abia peste doi ani, dar toate cele șase treceri pe lângă Mercur ne-au oferit informații neprețuite despre această planetă puțin explorată”, a explicat Jones.
A fost dezvăluite noi imagini extraordinare ale suprafeței lui Mercur
Mercur este o sferă de rocă cu totul aparte. Puțin mai mare decât Luna Pământului, orbitează la o distanță medie de aproximativ 58 de milioane de kilometri de Soare, o distanță extrem de mică în termeni cosmici.
Suprafața sa este bombardată de radiații și erodată de vânturile solare, iar atmosfera sa este o peliculă subțire de gaze, regenerată constant prin impactul meteoriților și al plasmei. La amiază, temperaturile ajung la 430 de grade Celsius, iar în crevasele umbrite și în frigul dinaintea zorilor, temperatura scade la -180 de grade Celsius, scrie Science Alert.
Sub suprafață se ascund mistere pe care deocamdată doar le bănuim: mecanisme responsabile pentru un câmp magnetic enigmatic, posibile depozite de carbon care ar putea lua forma unui strat gros de diamant și procese necunoscute care ar putea cauza contracția lentă a planetei.
Lansată în octombrie 2018, misiunea BepiColombo are ca scop colectarea de date despre magnetismul lui Mercur, exosfera sa gazoasă și caracteristicile suprafeței, pentru a elucida aceste enigme și altele.
Misiunea BepiColombo, trecut și viitor
Pe parcursul călătoriei, camerele de monitorizare ale sondei au surprins imagini spectaculoase nu doar cu suprafața lui Mercur, ci și cu norii planetei Venus, în timpul unei alte treceri. Împreună cu aceste noi imagini, astronomii au acumulat dovezi ale unei lumi întunecate treptat de timp, cu semne de reînnoire ocazională prin impacturi monumentale și o istorie a erupțiilor vulcanice.
Într-una dintre imagini, o formațiune numită Nathair Facula păstrează urmele celei mai mari explozii vulcanice cunoscute pe Mercur, marcată de un orificiu central cu un diametru de aproximativ 40 de kilometri. În apropiere se află craterul Fonteyn, relativ tânăr, format cu doar 300 de milioane de ani în urmă.
În 2026, modulul de transfer al BepiColombo va reveni pe Mercur pentru a elibera două sonde: Mercury Planetary Orbiter, al ESA, și Mercury Magnetospheric Orbiter, al Agenției Spațiale Japoneze (JAXA), care vor colecta date în 2027 din poziții și de la altitudini diferite.
Niciuna dintre aceste sonde nu se va apropia la mai puțin de 480 de kilometri de suprafața planetei, ceea ce face ca aceste imagini să fie cele mai apropiate perspective asupra lui Mercur pe care le vom avea pentru o vreme.
Cu toate acestea, imaginea noastră despre această lume infernală urmează să devină mult mai detaliată, pe măsură ce BepiColombo se pregătește să își îndeplinească misiunea.
Vă recomandăm să citiți și:
Large Hadron Collider a găsit prima dovadă pentru cea mai grea particulă de antimaterie
Un experiment de peste 10 ani a dezvăluit cum arată la interior neutronii
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce a găsit o misiune NASA pe planeta pitică Ceres?